RAPORT DE ȚARĂ. Timișoara, orașul multiculturalității și al premierelor

Un muzeu în aer liber în care auzi la fiecare colț de stradă cum se vorbește în germană sau maghiară, unde sârbii și bulgarii se întrec în bucătari cât mai iscusiți, iar oamenii de afaceri italieni își plimbă gențile scumpe prin Piața Unirii.

Când bănățenii spun că ei sunt „fruncea”, se referă probabil la zecile de domenii în care au fost primii de-a lungul istoriei: de la primul oraș iluminat electric din Europa sau primul tramvai, la primul meci de fotbal din România.

Tot Timișoara este orașul în care au cântat compozitori celebri, unde s-au întregistrat premiere în medicină sau unde a fost prima stradă asfaltată din țără. Istoricii spun că aceste lucruri ar fi fost imposibile fără conviețuirea comunităților și fără impactul pe care l-a avut fiecare dintre ele asupra acestui loc.

„Cele două mari culte creștine se întâlnesc. Într-o parte avem biserica ortodoxă, iar de cealaltă parte a pieței biserica romano-catolică. Acest aspect este unic în Europa. Aici e particularitatea... aceste comunități au trăit împreună. Nu a fost un multiculturalism însemnând separare între comunități, ruptură între comunități”, explică istoriculVictor Neumann.

Evreii au avut un rol coagulant

În Timișoara, sunt cei mai mulți germani din România ca pondere în populația unui oraș. Amprenta Imperiului Habsburgic se vede și acum, în clădiri și infrastructură, după ce în secolul XVIII, timp de 60 de ani, Timișoara a fost coordonată direct de Viena.

„Se vede de la cum sunt trasate străzile, până la regulile de urbanism, până la așezarea localităților rurale. Totul centrat spre o zonă de eficiență”, spune Lucian Vărșăndan, directorul teatrului german.

În teatrul german se joacă piesa Hertei Muller, laureata premiului Nobel, care a făcut școala în Timișoara. Același teatru găzduise primele proiecții cinematografice de pe teritoriul României, după doar doi ani de la premiera mondială a fraților Lumiere.

„Un factor coagulant pentru toate aceste comunități l-au jucat evreii care au făcut legătura între toate comunitățile, fiind vorbitori ai mai multor limbi”, explică Victor Neumann.

„Arona codeș înseamnă în traducere dulapul sfânt și în acest dulap se află sulurile Torei. Din sulurile Torei se citește de Shabat și în alte două zile ale săptămânii. Iar sus noi am așezat cele zece porunci”, spune Luciana Friedman, președintele comunității evreilor.

Din încercarea fiecărei comunități de a-și păstra tradițiile rezultă cel mai interesant puzzle cultural al României. Evreii se întâlnesc lângă sinagogă și își sărbătoresc veteranii, iar sârbii și ucrainienii fac din sărbătorile ortodoxe un spectacol de obiceiuri.

Italienii au consolidat comunitatea de afaceri

Cea mai nouă comunitate din oraș este cea a italienilor. Construită în jurul oamenilor de afaceri, italienii se simt în Timișoara ca acasă.

„Diferența este că ceilalți emigranți care au mers în Argentina, în Belgia sau undeva, au mers cu valiză de carton. Noi am venit cu alea de Vuitton sau Cartier”, spune, în glumă, Carlo Marchegiano, reprezentant al comunității italienilor.

Carlo Marchegiano este unul din liderii comunității, iar mândria lui cea mai mare este că în una din catedralele catolice din Timișoara slujbele se țin în italiană.

„Dar cum am venit? Pentru că erau deja mulți din zona Veneto care s-au transferat aici în special în domeniul textile. Comunitatea italiană, ca număr, este cea mai mare din punct de vedere al investitorilor”, spune Carlo Marchegiano, reprezentant al comunității italienilor.

Tabloul multicultural al Timișoarei, completat de sute de evenimente culturale, transformă orașul în cea mai cosmopolită destinație turistică a țării, cu zeci de stiluri arhitectonice, zeci de limbi vorbite sau în care se rostesc rugăciuni.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

În aşteptarea regionalizării, vreme de 21 de săptămâni, campania Raport de ţară face radiografia României reale. În fiecare zi, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, din care, la final de săptămână, tragem linie şi adunăm împreună atuurile şi punctele slabe. Din Braşov, Sibiu, sau de oriunde în România, intraţi şi votaţi-vă judeţul preferat în secţiuneaRaport de ţară.