RAPORT DE ȚARĂ. Târgu Mureş, fostă capitală de regiune
Târgu Mureş are tradiţie în a fi capitală de regiune, oraş multicultural, multietnic, în care se îmbină cultura română, cu cea maghiară şi chiar germană. Autorităţile locale mizează pe patrimoniu, poziţia geografică, infrastructură şi proiectele de viitor, din fonduri europene, care înseamnă investiţii în dezvoltarea economică a oraşului, lucru care le lipseşte în acest moment. Chiar şi aşa, Judeţul Mureş are unul dintre cele mai mari procente la absorbţia de fonduri europene: 97%.
După primul război mondial, când Transilvania s-a unit cu Regatul România, a apărut pentru prima dată formula de judeţul Mureş. Teritoriul, însă, era mult mai restrâns, decât cel actual. În 1950 apare Regiunea Mureş, care îngloba teritoriul judeţului Mureş de odinioară, la care se adăugau raioanele Gheorgheni, Ciuc şi Odorhei.
18 ani mai târziu, Guvernul României a reinstaurat vechiul sistem de organizare administrativă a ţării, comună-judeţ şi s-a desfiinţat regimul sovietic al regiunii. Tot în 1968 au fost trasate limitele actuale ale judeţului Mureş.
După 63 de ani, Târgu Mureş se luptă din nou pentru titulatura de capitală de regiune.
„Proiectele europene au venit ca o mănuşă, eram pregătiţi, nu ne-am adaptat din mers. Au fost proiecte mari de infrastructură, înlocuiri de conducte, canalizare, reţele subterane, potenţialul de a primi apele uzate din localităţile învecinate. Prima parte a dezvoltării oraşului este acest supercomputer, cea mai mare investiţie din estul europei. Se va vorbi despre Târgu Mureş, despre speciliştii în IT, ca despre orice oraş important din SUA şi Europa. Sase universităţi vor fi beneficiarii, tinerii şi locurile de muncă care vor fi generate pentru cei care vor lucra aici în IT. Susţin Mureşul ca o viziune şi sunt de acord şi cu un plan mai restrâns, la un moment dat, dacă Braşovul şi Sibiul au drumul lor”, a declarat Dorin Florea, primarul orașului Târgu Mureș.
În opinia autorităţilor, forţa judeţului Mureş va fi dată de investiţiile şi proiectele de infrastructură, care vor genera o dezvoltare economică şi implicit locuri de muncă pentru cetăţenii din Mureş.
„Judeţul Mureş, în câţiva ani, va deveni cel mai important nod de comunicare rutieră din transilvania. Intersecţia autostrăzii Târgu Mureş - Iaşi şi a autostrăzii Braşov - Oradea se va face în Ungheni, lângă aeroport, fapt care va dezvolta zona. Beneficiile: două autostrăzi care se intersectează la Târgu Mureş, vor genera cea mai puternică zonă logistică a Transilvaniei”, a declarat Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean din Mureș.
Acesta este de părere că denumirea de capitală de regiune nu va aduce foarte multe beneficii.
„A vorbi despre regionalizare cu avantaje şi dezavantaje cred că este o abordare primară. Nu cred că dacă Alba, Sibiu, Braşov sau Târgu Mureş capătă o tichie de mărgăritar, denumirea de capitală, aduce automat ceva în plus. Pe mine mă interesează să devin principalul punct de comunicare rutieră din Transilvania, cel mai important centru medical, să pregătesc acest județ pe zona industraială, care va genera un nod de autostradă. Mă interesează câţi euro va atrage regiunea mea pe cap de locuitor. Doar aşa aş calcula eficienţa, foarte pragmatic. În prima etapă nu cred că vom avea beneficii, pe care să le simţim de la o zi la alta, trebuie pregătită legislaţia. Cred că un termen rezonabil ar fi cinci ani, pentru a ajunge la o birocraţie de tip regional”, este de părere președintele Consiliului Județean din Mureș.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
