Bucovina se mândrește cu cea mai mare suprafață împădurită, zonele montane sunt propice pentru dezvoltarea turismului si are cea mai mai însemnată pondere din țară la capitolul agricultură ecologică. Dar nivelul de trai al oamenilor nu este pe măsură.
Locuitorii din zonă sunt plătiţi de angajatori cu al doilea cel mai mic salariu mediu net din ţară, iar paradoxal, deși puterea de cumpărare nu este scăzută, Suceava mai bifează si recordul național de a avea cele mai multe malluri și hipermarketuri.
Astfel, nici autoritățile din Suceava nu sunt convinse de șansele pe care le are județul în competiția pentru capitala regiunii de Nord Est. La o simplă privire, Suceava are cu ce, dar nu știe cum să folosească potențialul pentru că într-o competiție regională cel mai mare atu este cel economic.
Nu contează trecutul glorios, patrimonial cultural, peisajele spectaculoase ori aerul curat de munte. Astfel că autoritățile locale nicimăcar nu fac eforturi să convingă.
„Sunt sentimental, dar sunt și pragmatic și rațional. Dacă mă întebați pe mine unde să fie capitala, ca fiecare primar aș spune la Suceava, în același timp trebuie să fim conștienți în măsura în care se merge pe opt regiuni, Suceava nu are nicio șansă să fie capitala acestei regiuni de Nord Est. Capitala va merge la Iași, pentru că este orașul cel mai mare, cu populația cea mai numeroasă și cu economia cea mai dezvoltată”, spune Ion Lungu, primarul municipiului Suceava.
Suceava este abia pe locul 37 într-un clasament național cu privire la produsul intern brut pe cap de locuitor, în timp ce Iașiul este pe locul 16. Cu ce se laudă Suceava, totuși?
„Este al doilea județ ca mărime, are o suprafață de peste 8.000 de kilometri pătrați și sigur are un specific aparte. Vorbim de un județ care are mai mult de jumătate din suprafața sa acoperită de fond forestier. Și, sigur, deschiderea și ospitalitatea bucovineană este foarte bine cunoscută de toată lumea”, subliniază prefectul județului, Florin Sinescu.
Suceava are 16 orașe, dintre care cinci sunt municipii. În toate însă există mai multe opțiuni pentru a cheltui bani decât pentru a-i câștiga.
„În oraș s-au dezvoltat foarte multe hipermarketuri, suntem pe primul loc în țară în ceea ce privește numărul de metri pătrați raportat la numărul populației. Oamenii vorbesc că s-au desființat fabricile, dar eu vă spun cu toată sinceritatea, sigur salariile sunt cum sunt și în aceste hipermarketuri, dar vă spun cu toată responsabilitatea, dacă era o fabrică de încălțăminte sau de prelucrarea lemnului salariul tot așa era, cel minim sau ceva deasupra peste el”, explică primarul Ion Lungu.
Economic, Suceava și-a găsit totuși o nișă, dar seamană mai mult cu dorința de a păstra anumite tradiții decât cu exploatarea eficientă a unei resurse care să permită dezvoltarea financiară.
„Elementele de resurse naturale, de asemenea, creează oportunitate și vorbim de dezvoltare în județul Suceava, care a fost în ultimul timp și se simte ceea ce înseamnă fermele zootoehnice în zona de munte și dezvoltarea produselor ecologice”, prezizează prefectul județului Suceava.
Astfel, după ce și-au făcut lista de avantaje, dar mai ales neajunsuri, autoritățile locale încearcă să vadă beneficiile regionalizării din postura de județ administrat, nu care administrează regiunea.
De altfel, un alt tip de organizare administrativă ar facilita o accesare mai rapidă a fondurilor europene, iar turismul cel mai mare potențial al Bucovinei mai are nevoie de investiții. Statisticile arată că deocamdată turiștii vin să își petreacă cel mult un sfârșit de săptămână în Bucovina, nicidecum un sejur.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.