RAPORT DE ȚARĂ. „Sănătate pentru Almăj”, un proiect medical de succes

Pentru aproape 15.000 de oameni din satele răsfirate pe Valea Almăjului, spitalul de la Bozovici a însemnat viaţă.

„Totdeauna ziceau „Să ajungem la Bozovici, că acolo nu ne lasă, şi într-adevăr, de ani de zile nu am avut mortalitate infantilă, cazurile au ajuns la timp la Reşiţa, aici era zonă de tampon unde erau reanimaţi şi îi trimiteam”, spune Vasile Miculescu, medic internist.

Pe 1 aprilie 2011, o decizie dată în Capitală avea să schimbe radical soarta spitalului de aici. O hârtie venită prin fax a pus lacătul pe poarta instituției.

„Până ajungem la Reșița putem muri pe drum. Aici orice am avut, ori o fractură, orice s-a întâmplat, aici am ajuns și ne-au salvat”, spune un locuitor din Covasna.

„Luni la rând, medicii și autoritățile s-au luptat să redeschidă spitalul. Nu a fost simplu deloc. O asociaţie „Sănătate pentru Almăj”, în care suntem toţi primarii, toate primăriile din Valea Almăjului constituiţi ca să putem legal să distribuim o anumită sumă către întreţinerea spitalului. Spitalul Judeţean ne decontează un medic şi două asistente, celălalt medic e plătit de asociaţie”, afirmă Adrian Stoicu, primarul din Bozovici.

După ce au reușit să readucă la viață un sistem în convalescență, oamenii din Bozovici țintesc mai sus: vor secții de chirurgie, pediatrie, radiologie și ginecologie, vor să atragă medici tineri, care să se îndrăgostească de zonă și să nu mai plece. În felul acesta, în fiecare zi, zece oameni primesc, în medie, îngrijirile de care au nevoie, la Bozovici. Asta dacă nu e marți sau joi, când numărul lor se triplează.

„Bolnavii se pot adresa din toată Valea Almăjului la noi, pentru consultaţii, pentru diagnosticare, se pot face analize, se pot face electrocardiograme şi ecografii. În felul acesta putem să îi diagnosticăm, să asigurăm urgenţele”, declară Ileana Jura Popioti, medic specialist boli interne.

Doar cele mai grave cazuri ajung la Spitalul Judeţean Reşiţa, care are o capacitate de 835 de paturi. Cu bani de la Consiliul Judeţean, unitatea a fost dotată, în toamna lui 2012 cu un RMN. Donaţiile private au ajutat şi ele spitalul, iar fondurile europene au fost o adevărară gură de oxigen.

„În condiţiile în care am eşuat în unele proiecte cu Ministerul Sănătăţii, neajungându-se la finalizarea lor, ne-am axat pe colaborarea mai apropiaţilor noştri vecini sârbi”, susține Dumitru Secasan, managerul Spitalului Județean Reșița.

Proiecte transfrontaliere cu sârbii

S-a trecut astfel la proiecte transfrontaliere cu spitale din Serbia. Unul dintre ele, în valoare de 550.000 de euro, a dotat unitatea din Reșița cu aparatură de ultimă generație pentru secțiile de ortopedie, chirurgie, ginecologie și oftalmologie. Un alt proiect cu sârbii vizează cumpărarea unui computer tomograf, pentru ca pacienții să nu mai meargă la Timișoara pentru investigații de specialitate.

Sanatoriul din Marila se chinuie să supraviețuiască

Dacă Spitalul Județean a găsit o soluție care să depășească distanța până la București, sanatoriul de la Marila se zbate să supraviețuiască. Unul dintre cele mai vechi și mai mari spitale de tratare a tuberculozei din România funcționează într-o clădire care stă să se prăbușească. Această epavă este însă speranță la viață pentru zeci de bolnavi.

Conducerea spitalului susține că s-au investit sute de mii de lei în refacerea saloanelor. Bani pentru alte lucrări nu au mai fost. Nimeni nu găsește fonduri pentru refacerea unei clădiri de asemenea dimensiuni.

„E o clădire foarte generoasă, foarte mare pentru ce avem în momentul de faţă. În momentul de faţă spitalul, managementul este la autoritatea locală, nici Ministerul Sănătăţii nu poate să investească în reabilitarea fizică a clădirii, nici Consiliul Local Oraviţa nu are bani pentru reabilitarea clădirii”, declară Dragoş Luca, directorul Direcţiei de Sănătate Publică Caraş-Severin.

Din cauza degradării continue, avizele de funcţionare sunt obținute an de an cu mare greutate. Ultimele reparații la sanatoriul de la Marila s-au făcut în urmă cu doi ani, când s-au primit 400.000 de lei de la bugetul de stat. Reprezentanții Direcției de Sănătate Publică speră ca problemele spitalului să se rezolve prin schimbarea proprietarului sau un parteneriat public-privat.

Centru de tratare a cancerului la Anina

Când sănătatea la stat e aproape de faliment, salvarea poate veni de la oameni care iau pe cont propriu lupta cu boala.

Pe un deal din munţii Aninei, la începutul Cheilor Nerei, se ridică din pământ ceea ce anul viitor va fi un centru pentru tratarea cancerului. Nera va fi prima clinică de recuperare oncologică din România care va încorpora şi un centru de cercetări.

În acest spital, medicii şi asistentele se vor îngriji de tratamentul bolnavilor de cancer în stadii iniţiale - de la aflarea veştii şi debutul bolii. Ideea a aparţinut profesorului Pavel Chirilă, care cu bani europeni şi din donaţii, vrea să dea mai multe şanse la viaţă românilor diagnosticaţi cu cancer.

„Ne bizuim pe clinicile care functionează deja în străinătate și apreciem că beneficiile vor fi foarte mari. Nu numai din punct de vedere al stăpânirii cancerului și acolo vor fi internați și bolnavi care au trecut prin radioterapie, chimioterapie sau intervenții chirurgicale și care au rămas cu anumite reacții adverse după aceste terapii care sunt destul de agresive”, spunje Pavel Chirilă, fondatorul centrului Nera.

Clinica va fi de tip rezidenţial, cu 42 de saloane spaţioase şi confortabile. Fiecare bolnav va fi găzduit cu grijă şi atenţie, într-un salon cu un singur pat, şi va beneficia de o cură de recuperare de 15 zile. În acest timp pacienţii vor învăţa cum să lupte cu boala şi cum să-şi schimbe stilul de viaţă pentru a deveni mai puternici.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.