RAPORT DE ȚARĂ. Rezervația naturală Cuejdel, din Neamț, un ținut unic în Europa

„Prima dată s-a desprins o bucată de versant care se poate vedea în zona de pe partea stângă a lacului, a blocat valea pârâului Cuejdel, iar apoi s-a accentuat alunecarea şi astfel s-a format acest lac de vreo 20 şi ceva de hectare", explică Lucian Cozma, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Neamţ.

Aproape 150 de specii de plante şi 40 de tipuri de păsări şi-au găsit adăpost în rezervaţia naturală din Neamţ, unele dintre ele foarte rare. Chiar şi aşa, aria zace parcă în anonimat.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Singurul proiect finalizat până acum în zona lacului Cuejdel este cel al observatoarelor. Au fost create trei structuri de acest fel pentru ca frumuseţea locului să poată fi observată de sus. De biodiversată se bucură însă mai mult cercetătorii şi mai puţin turiştii, iar asta pentru că rezervaţia naturală nu a fost promovată până acum.

Investiții neinspirate

Investiţii s-au făcut, însă s-au făcut aşa cum se fac în România. De exemplu. S-au cheltuit 700 de mii de lei pentru un punct de informare şi pentru observatoare. Punctul de informare nu este funcţional, iar observatoarele n-au văzut turişti niciodată.

Turismul în zonă este aproape inexistent. Primăria Gîrcina a inclus Lacul Cuejdel într-un proiect european de promovare prin pliante şi spoturi publicitare. Proiectul s-a blocat, însă, din lipsă de fonduri.

„Deocamdată aşteptăm, am depus două cereri de rambursare şi aşteptăm să ne fie decontate cheltuielile pe care le-am făcut până îm prezent", spune Rodica Darie, responsabil proiect în cadrul Primăria Gîrcina.

Drumul spre rezervație nu a fost reabilitat

Nici Consiliul Judeţean Neamţ nu s-a implicat în promovarea zonei. Singurul proiect ambiţios gândit în anul 2007, în valoare de 5 milioane şi jumătate de euro şi care viza reabilitarea drumului spre rezervaţie, crearea de spaţii de campare şi de trasee turistice s-a pierdut din acelaşi motiv: nu au existat bani.

„Se prevedea o investiţie masivă în infrastructura turismului, dar datorită cofinanţării masive care ar trebui să vină din partea noastră şi a parterenilor din proiect, undeva la 50%, plus TVA-ul, peste 70%, am hotărât să oprim această investiţie”, precizează Gabriel Vişan, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Neamţ.

Cum drumul până la lac este încă forestier, iar în zonă nu există curent electric, nici investitorii nu s-au încumetat să dezvolte o afacere. Oficialii Direcţiei Silvice Neamţ subliniază că turismul ar trebui să fie dezvoltat mai ales în satele apropiate lacului, şi nu în zona imediată, pentru conservarea naturii.

Cu gândul la fondurile Europene

Lipsa promovării şi a investiţiilor în zonă se resimte. Nici măcar locuitorii din Piatra Neamţ nu ştiu ce bogăţie au lângă ei.

Singura soluţie pentru ca rezervaţia unică în Europa să devină cunoscută mai întâi în România şi apoi în alte ţări ar fi ca autorităţile locale şi judeţene să înceapă să o considere o prioritate, conştientizând potenţialul economic.

Acest lucru depide însă tot de fondurile europene, de această dată de cele ce vor fi alocate în perioada 2014-2020.