RAPORT DE ȚARĂ. Pivnițele medievale din Cluj au fost transformate în pub-uri și cluburi
De la Biserica Sfântul Mihail din centrul Clujului pornesc tuneluri către zeci de pivniţe asemeni unei pânze de păianjen. E un mic oraş subteran, despre care istoricii şi arheologii s-au preocupat îndelung. Au făcut chiar proiecte de cercetare care, e drept, au avut mai puţin succes decât actualele afaceri ale proprietarilor de cluburi.
Cei care au speculat turismul de noapte al fostelor pivniţe au dezvoltat localuri pretenţioase. În topul preferinţelor e unul dintre cele mai luxoase cluburi, situat chiar peste drum de cea mai veche şi cea mai importantă catedrală a oraşului, Biserica Sfântul Mihail. Clădirea aparţine, aşa cum era şi în evul mediu, bisericii catolice.
„Sunt singurele pivniţe care au două nivele din judeţul Cluj. Două nivele gotice, deci nivele medievale. Acolo erau tot felul de aranjamente pentru butoaie, specialişti în producerea vinului şi cu siguranţă că erau şi vinuri foarte preţioase”, explică Adrian Andrei Rusu – arheolog la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj.
Acum licoarea lui Bachus ajunge în paharele scumpe servite petrecăreţilor, pe care prea puţin pare să-i intereseze istoria locului. Dar recunosc şi ei că în pivniţe atmosfera e... „mai underground".
„S-a păstrat aspectul de pivniţă la care noi am ţinut foarte mult, pentru că îi dă un farmec aparte locului şi pentru că se potriveşte foarte bine cu mâncărurile pe care le servim noi aici. Suntem unul dintre localurile din Cluj în care oamenii pot mânca pită cu unsoare sau pită cu pastă de jumări”, a susţinut Andrei Crivăţ, PR-ul unui local.
Fără acces pentru public, unele dintre subteranele din Cluj vin cu alte mărturii ale trecerii timpului. Unul dintre locurile cu cea mai mare încărcătură istorică este Biserica Franciscanilor, situată în Piaţa Muzeului. Clădirea, construită spre sfârşitul secolului al XI-lea, a fost reclădită de călugării dominicani în stil gotic. De-a lungul timpului, mănăstirea a îndeplinit mai multe funcţii, fiind pe rând locuinţă sau şcoală. În această clădire a avut loc în 1626 prima reprezentaţie de teatru din Cluj.
Subsolul mănăstirii franciscane adăposteşte atât mărturii ale evului mediu, cât şi relicve din perioada romanilor.
Povestea subteranelor Clujului devine şi mai interesantă la o fostă biserica franciscană din centrul oraşului, acum catedrala greco-catolică.
Călugării minoriţi au ridicat biserica în 1776, pe locul unei foste case. Au isprăvit munca după trei ani, însă după o jumătate de an, turnul s-a surpat. Împărăteasa de la Viena, Maria Tereza a donat 7.000 de florini în acea vreme pentru refacerea lui, iar gestul său a fost inscripţionat în limba latină pe fronstispiciu.
Legendele urbane spun că o reţea de tuneluri subterane împânzeşte oraşul. Unul dintre ele ar porni de la Biserica Sfântul Mihail şi ar ajunge pe Cetăţuie, trecând pe sub răul Someşul Mic. Un altul ar lega Biserica de cetatea de la Floreşti, undeva la 15 kilometri de centrul municipiului. Istoricii spun că tunelurile erau folosite pentru refugiere în cazul în care oraşul era invadat de inamici.
Pentru o mai bună valorificare a spaţiilor subterane, arheologii propun întocmirea unei hărţi care să îi ajute pe cei care poposesc în oraş să descopere Clujul Medieval. Ba chiar, arhitecţii clujeni speră că spaţiile subterne din Cluj să fie din nou unite, aşa cum erau, probabil, odinioară.
Poveştile ţesute în jurul reţelei de galerii subterane păstrează viu spiritul medieval al Clujului, iar istoria acestor locuri merită să fie descoperită, cunoscută.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
