RAPORT DE ŢARĂ. Piramidele de la Goranu şi Muzeul Trovanților, printre frumusețile unicat ale județului Vâlcea

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Pe drumul național care leagă Râmnicu Vâlcea de Târgu Jiu, la intrarea în comuna Costești, prvirea ţi-e atrasă de niște sculputuri de piatră în forme ciudate, de diferite mărimi. La prima vedere, par niște simpli bolovani. De fapt, sunt formațiuni create din cauza unor cimentări locale ale nisipului.

Specialiștii spun că trovanții au apărut pentru prima dată în urmă cu 6 milioane de ani. În Costești au fost descoperiți în anul 1994 de un grup de arheologi, iar din 2005 muzeul este arie protejată prin lege. Oamenii din zonă au creat mituri despre trovanți. Spuneau că sunt pietre vii, care se nasc și cresc după fiecare ploaie. Unii le atribuiau energii supranaturale sau credeau ca sunt mărturii ale unor civilizații extraterestre.

Nu poţi să ajungi în Vâlcea fără să faci un drum la piramide. Nu cele egiptene, ci la cele din Goranu! Un relief spectaculos, ușor de vizitat, pentru că se află la mai puțin de patru kilometri de Râmnicu Vâlcea, pe valea pârâului Stăncioi. ŞI totuşi, călătoria se poate dovedi o provocare, pentru că... nu există marcaje. Doar cei care locuiesc în zonă știu care este calea spre piramide. Înălțimea lor atinge pe alocuri chiar și 80 de metri, iar pentru raritatea formelor zona a fost declarată arie protejată pe o suprafață de 12 hectare. Nu sunt construite de om, ci de natură, în urma ploilor și a topirii zăpezilor.

Conacul Nicolae Bălcescu, o călătorie în urmă cu două secole

Un alt punct încărcat de istorie este Conacul Nicolae Bălcescu, în comuna cu acelaşi nume, la aproximativ 20 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Intrarea în conac se face prin spatele casei, orientată cu față către deal și pădure. Domeniul de peste 600 de metri pătrați cuprinde casa, câteva anexe și o biserică din lemn. Construcția conacului a cunoscut mai multe etape. A fost începută de Zinca Bălcescu, mama lui Nicolae, și de fratele acesteia.

O plimbare prin conac ne poartă prin lumea boierilor din secole trecute, dar și prin viața lui Nicolae Bălcescu. În primele camere, mobilierul elegant, covoarele oltenești şi tablourile de familie păstrează atmosfera de epocă. O atenție deosebită merită sobele de cahle renane refăcute în 1937 la atelierele de la Văcăreşti. În parcul conacului se află biserica de lemn din Gâltofani, adusă aici în anul 1974, monument istoric mai vechi de două secole.

Biserica a fost pictată de o echipă de zugravi din satul Şchei. A fost locaş de cult până la sfârşitul secolului al XIX-lea când sătenii din Gâltofani au construit altă biserică de zid. Lângă lăcaș se păstrează mormintele Sevastiţei şi al lui Barbu Bălcescu, fraţii revolutionarului pașoptist care dă azi numele conacului.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24