RAPORT DE ȚARĂ. Muzeul Județean Botoșani are una din cele mai interesante statuete din lume
Urme ale unei culturi care a guvernat acest spațiu vreme de mai bine de un mileniu, au ajuns până la noi câteva piese dintre cele mai interesante. Printre ele, statuetele antropomorfe feminine, cu un decor deosebit, care o reprezintă pe mama pământ, cea care ocrotea și îi hrănea pe cucutenieni.
„Muzeul Județean Botoșani are, printre altele, una dintre cele mai interesante și frumoase statuete, așa numita Venus de la Drăgușeni, o piesă întreagă, care a fost emblema expozițiilor de la New York și de la Oxford”, spune arheologul Maria Diaconescu.
Arheologii încă fac săpături și se descoperă tot mai multe vase în satele din Botoșani. Cele mai multe sunt doar fragmente. Poate că oriunde altundeva în lume, soarta lor ar fi fost alta. La noi, însă, sute de saci cu cioburi zac în subsolul muzeului județean din Botoșani iar vasele sunt foarte greu restaurate, din cauza lipsei de personal.
Pentru a restaura un vas e nevoie de multă muncă. Procesul începe cu spălarea obiectelor cu substanțe speciale, apoi uscarea, unirea fragmentelor și, la final, refacerea picturii. Ar fi nevoie de zeci de ani pentru ca singurul restaurator, Aurel Melniciuc, să refacă toate vasele găsite.
„Acest proces poate fi unul foarte îndelungat, în funcție de complexitatea fiecărei piese în parte. Poate dura, de la un vas mic, care să fie refăcut în circa trei-patru zile, până la vase de foarte mari dimensiuni, de circa un metru și la care câteodată lucrăm chiar și trei luni”, spune Aurel Melniciuc, restaurator.
Istoria a fost generoasă cu județul Botoșani. Satul Stâncești mai păstrează încă urmele a două cetăți dacice de pământ, ce datează din secolele VI-III. î.e.n Traco-geții au construit valuri uriașe de pământ din care au creat o fortăreață. Complexul de cetăți este unul dintre cele mai interesante din România datorită suprafeței mari, de aproape 50 de ha, unde puteau fi apărați 30.000 de oameni. În anii 60-70, arheologii au descoperit unelte, arme și alte obiecte de cult care aparțineau traco-geților. Iar cea mai interesantă piesă, din lemn suflat cu aur, a fost expusă la Muzeul Național de la București.
Cât despre valorificarea potențialului istoric al zonei, nici cetățile dacice n-au avut mai mult noroc. Pe aproape toată suprafața se cultivă astăzi porumb. Terenurile au fost redate proprietarilor din sat, dupa Revoluție.
În ultimii ani, s-au făcut mai multe proiecte pentru a include cetățile dacice de la Stâncești într-un circuit turistic. Au rămas, însă, doar pe hârtie.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
