Combinatul siderurgic sau ArcelorMittal Galaţi, aşa cum a fost denumit în anul 2006, a început în 1960 din ordinul lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar în 1966 Nicolae Ceauşescu a tăiat panglica.
În anii următori, până după Revoluţie, combinatul a avut o ascensiune constantă din punct de vedere economic. La un moment dat, pe platforma siderurgică lucrau aproape 40.000 de oameni, iar apogeul producţiei a fost atins în 1988, adică 8,2 milioane tone de oţel. Acum au mai rămas doar 7.000 de oameni.
„Activitatea este foarte grea, un proces major de efort fizic, risc la care oamenii sunt expuşi, înseamnă o cunoaştere amănunţită a procesului tehnologic, însemnă implicare, devotament, muncă efectiv. Pentru mine combinatul înseamnă totul”, spune Radu Nelu, angajat ArcelorMittal Galaţi.
Combinatul trece acum printr-o perioadă grea. Producţia a scăzut de la 3,5 milioane tone oţel în 2011 la 1,7 milioane tone anul acesta. Se închid secţii, se demolează furnale, pleacă tot mai mulţi angajaţi, totul pe fondul crizei economice.
„Activitatea combinatului este în mod cert în declin, iar acest lucru este legat de criza profundă prin care trece Europa, mai ales în privinţa producţiei de oţel”, afirmă Dorian Dumitrescu, purtătorul de cuvânt ArcelorMittal Galaţi.
Cu toate acestea, platforma siderurgică de la Galaţi rămâne principalul pilon economic al oraşului, al patrulea exportator al României şi una dintre cele mai mari companii industriale din ţară.
„Practic oraşul supravieţuieşte de pe urma acestui combinat. Temerea mea este că în momentul în care o eventuală problemă, situaţie care afectează activitatea combinatului de la Galaţi, ar pune în dificultate foarte mulţi cetăţeni ai acestui oraş. După părerea mea, trendul dezvoltării este dat de către combinat”, mai spune Radu Nelu.
Pe șantierul naval Galaţi se construiesc nave la cheie
Construcţia unei nave în şantierul de la Galaţi porneşte de la zero. Aici se asamblează bucată cu bucată, şi până când ajunge să arate gata de lansare, întreg procesul durează aproximativ un an de zile.
Şantierul a luat fiinţă în 1897, cu toate că o scriere din 1565 menţionează că la Galaţi exista un mic atelier de reparaţii navale.
„World Emerald” este o navă de aprovizionare platforme de foraj marin construită pentru o companie norvegiană. Este a patra lansată la apă dintr-o serie de şase, câte au fost comandate de norvegieni. Cu ea, şantierul din Galaţi a ajuns la impresionantul număr de 1233 nave construite aici.
„În cadrul societăţii păstrăm această istorie, pentru că prima navă construită poartă numărul 1, iar aceasta este 1233, practic este a 1233-a navă de la începuturile companiei moderne”, afirmă Florin Spătaru, directorul Damen Galaţi.
Zilnic, peste două mii de oameni lucrează la construcţia unor astfel de nave, care măsoară 80 de metri lungime şi cântăresc peste 3.000 de tone.
„Faţă de şantierele din Europa, ceea ce e specific Galaţiului e flexibilitatea. N-o să vedeţi foarte multe şantiere în Europa cu o aşa mare varietate de proiecte. Ceea ce e specific Galaţiului, comparativ cu alte şantiere din România, e faptul că marea majoritate a navelor produse la Galaţi, se livrează la cheie. Ele sunt construite, sunt armate, sunt testate şi dupa aceea livrate la cheie către armatori”, mai spune directorul Damen Galați.
De la nave maritime de asistenţă, nave militare şi până la nave speciale individualizate, remorchere şi ambarcaţiuni se construiesc la Galaţi şi apoi pleacă pe apele mărilor şi oceanelor din întreaga lume.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.