RAPORT DE ȚARĂ. Județul Suceava este pe primul loc la agricultură ecologică
Vasile Mătrăşoaie are 60 de ani şi mai bine de jumătate din viaţă s-a ocupat de legumicultură. De doi ani experimentează agricultura eco. La câţiva kilometri de sat şi-a construit un solar unde cultivă plante fără să folosească îngrăşăminte, insecticide ori pesticide. Are propriile soluţii pentru a combate dăunătorii.
„Apar toate felurile de insecte care le mănâncă şi le dăm cu ceaiuri de pelin. Îi mai dăm cu zeamă de ardei iuţi pentru insecte. Pentru albine trebuie să punem busuioc şi roiniţă și nuc cu urzică contra manei”, spune acesta.
Agricultura pe bază de ceai de plante e privită cu scepticism, dar legumicultorul din Dumbrăveni spune că a reuşit să închidă gura celor care s-au îndoit de idee.
„Mulţi nu ştiu şi dacă fac ceaiurile prea concentrate şi dau pe frunză le arde şi nu le vine să creadă. Am avut vinete de două kilograme opt sute, ardei de un kilogram bucata”, povestește Vasile Mătrășoaie.
Iar astfel de poveşti sunt la tot pasul în Bucovina, loc în care bogăţia de resurse naturale asigură mai mult decât traiul cotidian.
„Datorită pozitiei geografice și a reliefului în care circa 50% este acoperit de păduri, pășuni și fânețe, a fost o zonă deosebită și este pentru că nu s-au utilizat îngrășăminte chimice, nu s-a făcut o agricultură intensivă, zona de munte nu a fost cooperativizată și atunci fiecare și-a administrat terenul astfel încat să-și protejeze mediul și familia cu o hrană sănătoasă”, subliniază Beatrice Botușan, inspector la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală Suceava.
Afacere cu murături moștenită din generație în generație
La Milișăuți, în nordul județului, în fiecare an se pun la murat zeci de tone de varză. În anii buni, pe cele 1.500 de hectare de teren cultivate în oraș se pot obține și 20 de tone de varză la hectar. Aici sunt două-trei generații care au preluat din familie afacerea cu murături. Mircea Pascariu a învățat secretul murăturilor la 14 ani de la tatăl său și face eforturi să păstreze afacerea moștenită.
Murăturile din Milișăuți ajung în toate restaurantele din țară, dar și în străinătate unde sunt comunități de români. Oamenii din zonă spun însă că, deși fac asta de zeci de ani, încă au probleme cu vânzarea mărfii.
„Piețele sunt ocupate de precupeții ăștia, că nu vreau să îi poreclesc. Te duci acolo, ești obligat să-i dai lui. Dacă nu, îți sparge cauciucurile, îți taie prelata și tu îi dai cu un leu și el vinde cu doi lei, cu trei lei și n-a prășit, n-a udat, n-a plantat, nimic”, se plânge Mircea Pescariu.
Autoritățile, chiar dacă nu fac destul, încearcă să îi ajute pe agricultori. Tot la Suceava funcționează și singura bancă de gene vegetale din țară. Scopul este acela de a conserva, dar și de a oferi gratuit agricultorilor semințe autohtone, mai ales că mulți nu le mai folosesc și preferă să aducă din țări cu productivitate mare în agricultură, cum este Olanda.
Statisticile de la Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare Rrurală Suceava arată că 20 la sută din terenul județului este potrivit pentru agricultura ecologică mai ales în zonele de munte unde industria nu a pătruns niciodată și nu a poluat solul.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdeţară.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
