RAPORT DE ȚARĂ. Industria, motorul istoric al județului Caraș-Severin

Uzinele din Reşiţa sunt cele mai vechi din ţară, deschise în 1771, în timpul domniei împărătesei Maria Tereza. Creşterea a fost atât de mare, încât la un moment dat numărau aproape 22.000 de angajaţi. Amintirea acelor vremuri rămâne extrem de vie şi acum, sub funicularul care străbate oraşul în care se păstrează încă prima locomotivă cu abur fabricată în România, ieşită pe porţile uzinelor din Reşiţa.

Cele două nume care au marcat istoria oraşului sunt Combinatul Siderurgic, în prezent TMK, şi Uzina Constructoare de Maşini.

„UCM Reşiţa se confundă cu Reşiţa, aşa cum Reşiţa se confundă cu UCMR. Inclusiv de la intrare în oraş, până la ieşire, de o parte şi de alta a râului Bârzava sunt construcţii aparţinând industriei reşiţene", spune Cosmin Ursoniu, directorul general al UCM Reşiţa.

Aici s-au produs motoare navale şi diesel. Acum se fac echipamente hidroenergetice de dimensiuni impresionante.

Maşini precum cele de la UCMR nu se mai găsesc în nicio altă ţară din sud-estul Europei. Cele mai multe dintre ele au nevoie de modernizări. Opt au fost incluse până acum într-un program de reabilitare.

Uzina a intrat în insolvență

UCMR a construit peste 90% din sistemul hidroenergetic naţional şi a pus în funcţiune peste 7.500 MW putere instalată. Dar nu a reuşit să evite insolvenţa.

„În momentul de faţă se lucrează doar pentru Hidroelectrica, este singurul client care a mai rămas datorită insolvenţei cu care ne confruntăm din decembrie 2011, motiv pentru care putem spune că suntem uşor puşi la zid", adaugă Cosmin Ursoniu.

250 de oameni au fost disponibilizaţi recent. Au mai rămas în companie aproape 1.600 de angajaţi, care pot realiza o centrală hidroenergetică de la zero sau retehnologiza orice centrală din România. Proiectarea, cercetarea şi dezvoltarea echipamentelor hidroenergetice se fac la cote înalte la fostul institut de profil de la Reşiţa.

„Primele microhidrocentrale în concepţie românească au fost gândite aici, au avut la bază modele studiate la noi", explică Octavian Megheleş, director general adjunct al Hydro Engineering.

Aici lucrează 115 angajaţi, dintre care 80 de ingineri şi fizicieni. Crema cercetării din această zonă are contracte în Thailanda, Kenya, Japonia,Grecia sau Turcia.

„În colectivul de proiectare hidrogeneratoare, colegii mei lucrează la un contract destul de mare cu un partener din India, 31 de hidrogeneratoare pe următorii 4 ani", spune Octavian Megheleş

Cercetătorii din Reşiţa au reuşit să se impună prin soluţii cu randament ridicat.

„Dacă nu aş avea acest obturator, ar fi ca o ţeavă, apa care trece nu se loveşte de nimic. Noi am căutat să optimizăm. Orice pui în calea apei, reprezintă o pierdere. Forma pe care am optimizat-o noi, a discului biplan, ne conduce la un coeficient de pierdere foarte mic, pe jumătate cât competitorii", explică Zeno Prasaich, director tehnic la Hydro Engineering.

Totul se testează în cel mai mare laborator de încercări din Europa de Sud-Est, care simulează toate condiţiile din teren.

Fabrică de tradiție

Microhidrocentrale proiectate aici prind contur într-o fabrica de tradiție din Reșița, specializată în reductoare. Aici lucrează 122 de oameni.

În ultimii ani, compania a fost nevoită să se adapteze vremurilor grele care au amenințat industria grea. Dupa ce piața nu mai putea cumpăra suficiente reductoare navale, miniere, pentru oțelării sau fabrici de ciment, s-a început fabricarea de microhidrocentrale de pâna la 10 MW.

Foarte repede, reprezentanții companiei au înțeles ca diversificarea activității este cheia care le poate deschide ușa spre relansarea economică.

„Executăm construcţii metalice, cu prelucrari mecanice, avem niște părţi de ansamblu sudat folosite pentru benzi transportoare, pentru a evacua material”, spune Ovidiu Pascar, director executiv la Reșița Reductoare.

În paralel cu mașinile vechi, unice în țară, au fost aduse și unele de ultima generație. Tehnologia a redus, astfel, timpul de execuţie, la jumătate. Într-o proporţie similară, adaptarea la o piaţă în schimbare a redus timpul necesar resuscitării afacerii.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.