RAPORT DE ȚARĂ. În Argeş există 2.000 de peşteri care nu sunt conservate

Campania electorală nu a ajuns în cătunele din munți: „N-am știut”

A început sezonul petardelor, iar internetul este plin de oferte ilegale

Înotători lăsați fără bazin, după ce căldură și apa caldă au fost sistate din cauza unor datorii de sute de mii de lei

Câți bani reușesc să economisească, în medie, românii de la o lună la alta și ce fac cu ei

Vreme extremă în România. Vântul puternic a făcut prăpăd în mai multe județe

Mai mulți copii de la o grădiniță din Timișoara au ajuns la spital cu simptome de toxiinfecție alimentară

Mașini vandalizate într-o parcare din Constanța. Șoferii și-au găsit cauciucurile sparte

Doi nevăzători, agresați într-o biserică din București, după ce au intrat cu câinii ghizi. „Ne-au amenințat că ne taie picioarele”

Proprietarii de cafenele și Fiscul se luptă în instanță pentru TVA la cafea și ceai

Dacă unii europeni fac bani din piatră seacă, autorităţile române nu pot nici măcar să întreţină ce le-a dat natura gratis. În judeţul Argeş, Peştera Dâmbovicioara este singura care poate fi vizitată. Are însă nevoie de consolidare, iar sistemul de iluminat vechi de 25 de ani a făcut ca pereţii să se umple de muşchi. Acest lucru a afectat şi vietăţile care trăiesc aici.

Lipsa unor sisteme de securitate care să-i supravegheze pe turiştii cu obiceiuri mai puţin ortodoxe a dus şi mai mult la degradarea peşterii vechi de 15.000 de ani.

„Efectul final a fost a fost de distrugere totală. Din punct de vedere speologic, peșterile vizitate de mult timp și neamenajate corespunzător au fost distruse de către turiști prin luarea de amintiri, au rupt de stalactitele și stalagmitele”, spune Ion Sănduloiu, şef Salvamont Argeş.

Pentru unii, aproape că nu contează că o astfel de coloană se formează în peste o sută de ani, picătură cu picătură. Peisajul interior este impresionat. Sunt zeci de formaţiuni calcaroase în care natura a sculptat forme mii de ani.

Aerul de legendă se simte de la intrare. Culoarele şerpuite şi ieşirile secrete ale peşterii care se află la graniţa dintre Transilvania şi Ţara Românească rezistă încă. În această peşteră, haiducii obişnuiau să ascundă bogaţiile furate de la boieri. Statul nu a investit niciun leu în reabilitarea peşterii, dar a luat bani pentru promovare prin spoturi TV şi manifestări artistice. În total, 800 de milioane de lei. O parte din bani au venit din partea reprezentanţilor Parcului Naţional Piatra Craiului.

Numărul turiştilor care ajung la Dâmbovicioara este tot mai mic. Doar 48.000 anul trecut, o parte francezi, nemţi şi ruşi, faţă de 60.000 în urmă cu cinci ani.

Iar exemplele în care românii au uitat să conserve ce au primit de la natură continuă cu Peştera Urşilor. Doar un afiş de piatră stricat şi nişte trepte pe care urci cu greu îţi atrag atenţia că printre copacii deşi, pe o stânca abruptă, ar putea fi o peşteră.

Creată de natură, însă distrusă de nepăsarea autorităţilor, peştera se află la graniţa dintre două comune însă edilii de aici nu au reuşit să decidă cui aparţine de fapt aşa că au lăsat-o în paragină. Drumul este impracticabil, iar pereţii sunt distruşi.

Înăuntrul peşterii sunt doar gunoaie, fiecare pas este o aventură. Şi probabil că aşa va rămâne încă mult timp pentru că nu există un plan sigur pentru refacerea ei. Edilii au estimat doar că reabilitarea ei ajunge la 500.000 de euro. Străinii în schimb sunt interesaţi de bogăţiile României. Nemţii au vrut să ia în concesiune Peştera Urşilor, dar au fost refuzaţi politicos de autorităţi. Acestea încă mai speră şi în ultimul ceas că vor fi alocate fonduri pentru întreţinerea peşterii uitate din munţi.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24