În mai puţin de zece ani aici vor fi deschise mine de nivel occidental, care vor extrage şi vor prelucra aurul fără să polueze mediul înconjurător.
Munţii Metaliferi şi Munţii Zarandului dau aur încă din vremea dacilor. Îndeletnicirea a început să strălucească, la propriu, în perioada comunistă, când au fost deschise în zonă mai multe exploatări miniere. În comuna Crişcior, de pildă, peste 10.000 de oameni lucrau înainte de `89 în cele două mine, de unde erau scoase anual tone de aur. Săpăturile s-au oprit brusc în urmă cu opt ani.
Geologul Valentin Călin şi-a petrecut primii ani din carieră într-una dintre minele de la Cruşcior. „Intrau 10 garnituri de tren cu personal in sectoarele miniere. Între ora 7 și 7 jumătate plecau 5-6 garnituri de tren. Fiecare la ora stabilita. Erau peroane", povestește el.
Doar ruinele impunătoare şi apa înroşită de cianură îi mai amintesc geologului că aici a fost odată una dintre cele mai performante mine din ţară. Aici lucra aproape toată forţa de muncă din Crişcior, dar şi din localităţile învecinate. Acum, printre dărâmături îşi mai fac veacul doar căutătorii de fier vechi.
Departe de ruinele minei de aur, unde a făcut primii paşi în geologie, Valentin Călin lucrează împreună cu o echipă de specialişti la un proiect care ar putea readuce strălucirea zonei aurifere din judeţul Hunedoara. După ce au cercetat munţii din zonă până la cel mai mic detaliu, timp de opt ani de zile, geologii conduşi de Valentin Călin au descoperit că încă mai este aur din belşug.
Descoperirea a atras ca un magnet un colos industrial din Canada care va da drumul peste patru ani unei exploatări miniere unice în ţara noastră. Costurile se apropie de un miliard de dolari, iar dacă lucrurile vor merge conform planului, canadienii nu îşi vor muta investiţia de aici pentru cel puţin 20 de ani. În primă fază, vor fi puse la bătaie cel puţin 2000 de locuri de muncă.
„Proiectul e foarte bun și ne-ar ajuta foarte mult! Am ajuta și comunitatea, atâția oameni sunt șomeri în zonă. Este foarte benefica situația”, a declarat Nicolae Gorcea, viceprimar comuna Crişcior.
Tot o companie canadiană şi-a manifestat public intenţia de a deschid o mină de aur în zona satului hunedorean Certej. Planul de investiţii include suma de 200 de milioane de euro.
Dovada că aurul nu va pleca niciodată din aceste locuri stă permanent la vedere în Muzeul Aurului din oraşul Brad. Muzeul a fost renovat timp de cinci ani și redeschis publicului la sfârşitul anului trecut. Remarcabile aici sunt exponatele cu aur nativ, originare din Munții Metaliferi. Regionalizarea ar putea atrage fonduri europene în zonele pline cu zăcăminte de aur şi acest lucru i-ar putea determina şi pe investitorii români să îşi îndrepte atenţia înspre acest domeniu.