RAPORT DE ȚARĂ. Hărnicie în Neamț: personaje din lut și dulcețuri ca la Văratec

Personaje din poveștile lui Creangă, din lut

„Dragu-mi era satul nostru cu Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul”. Aşa îşi aducea aminte Ion Creangă de râul care l-a inspirat în "Amintirile din copilărie". Şi la fel poate să spună şi Ionela Lungu, meşter popular din Humuleşti, care, cu poveştile „bădiei” în minte şi cu lut de pe malul râului, a început să recreeze lumea din poveştile lui Creangă.

„Pentru că stăm la două case de casa lui Ion Creangă mi-a venit ideea cu ani în urmă, când eram studentă, să fac personaje din lumea lui Ion Creangă”, povesteşte femeia.

Cu mâinile-i agere, Ionela îi modeleaza pe Dănilă Prepeleac, Smaranda sau, de ce nu, pupăza din tei.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

„Stând aici în Humuleștii lui Creangă mă întâlnesc zilnic cu oameni care sunt plini de umor, care sunt plini de spirit şi am modele vii”, a mai spus Ionela.

Primul pas e să ia un boţ de lut din grămada mare. Îi face nas, gură, ochi şi urechi, apoi, îl lasă o vreme la uscat.

„După ce îi modelez, îi las să se usuce, le pictez faţa, că expresia până la urmă le-o dau prin culoare. Îi fac şi aşa un pic rumeni în obraji, pentru că nouă ne place să mai bem seara şi un pahar de vin roşu”, explica femeia.

Și soţul ei e meşter popular. Face toiege „de fală”, cum îi place să le numească, şi baltage. La târgurile de profil, bărbaţii fac coadă în faţa standului, în timp ce doamnelor le fură privirea figurinele de lut. Ionela ne-a povestit că personajele care îi ies din mâini au mare succes la turiştii străini.

Șerbeturi și dulcețuri „ca la Văratec”

La câţiva kilometri distanţă de Humuleşti, după ani petrecuţi alături de măicuţe, Ana Niculae a aflat un secret de puţini ştiut: reţeta şerbetului şi a dulceţurilor „ca la Văratec”, pe care puţini o ştiu.

Ana Niculae foloseşte la reţetele sale fructe din propria grădină sau din pădurile din apropiere. A reușit să păstreze farmecul locului în borcane și să răspândească aroma dulce a Văratecului în toată țara.

Are în borcane și ceva ce rar se găseşte în alte părţi, cum ar fi dulceața de gogonele și dulceața de ardei iute.

Un singur regret are gospodina: oamenii nu mai știu sa manânce șerbetul ca pe vremuri.

Pasiunea de a crește prepelițe

În Târgu Neamţ, Nelu Sechelariu are o mică industrie în propria curte. Creşte prepeliţe de șase ani şi spune că îi merge „binişor”. Nevoia l-a îndemnat să îşi deschidă propria afacere.

„Am fost împins spre idee, pentru că îmbolnăvindu-mă nu mai puteam duce la lucru şi a trebuit să fac ceva. Trebuie să îmi rezolv cumva să îmi fac şi o pensie”, a povestit bărbatul.

De la 60 de prepeliţe pe care le cumpărase din Siliştea Snagovului, acum a ajuns să crească 800 de păsări. Are incubatoare, o mulţime de pui şi a cultivat zece de hectare, pentru furaje. Nu norocul şi nimic altceva nu l-a făcut să aibă succes, decât marketingul, spune el, chiar dacă foloseşte cuvinte mai simple.

„Prima condiţie nu este aceea să ai păsări, ci să ştii să îţi vinzi marfa. Ca şi la prepeliţe, ca şi la legume, ca şi la castraveţi, ca şi la mere, ca şi la crâşmă, la rachiu. E aceeaşi poveste”, explică Nelu Sechelariu.

Toţi aceşti oameni fie că modelează figurine de lut, fac şerbet şi dulceaţă cu reţete de puţini ştiute sau cresc prepeliţe vor să demonstreze că nemţenii sunt oameni harnici. Iar dintr-o simplă pasiune, pot ajunge la afaceri de succes.