RAPORT DE ȚARĂ. Fabrica de sărmăluțe secuiești și cea mai lungă stradă
De la ideile de afaceri pornite dintr-o poftă de mâncare, până la lăcașurile de cult care păstrează cu sfințenie obiceiuri din anul 1200... Sunt detaliile pitorești care se transformă într-un final în atracții turistice.
La 20 de kilometri de Odorheiul Secuiesc, în comuna Dârjiu din județul Harghita, trăiește și astăzi o tradiție vie încă din Evul Mediu. În acele timpuri, după marea invazie tătară, în ținut se vorbea despre o biserică a cărei apariţie, spune legenda, a fost anunţată de o stea. Este biserica ce a supravieţuit mai bine de şapte secole şi a fost denumită popular Biserica șuncă și slănină. Nu întâmplător. Biserica era locul unde oamenii îşi ascundeau proviziile.
Sătenii n-au uitat legenda. Îşi aduc şi astăzi cerealele în hambarele bisericii, şunca şi carnea sunt păstrate la rece în astfel de bastioane.
Localnicii spun că și apa din fântâna bisericii are puteri miraculoase: „De-acolo se ia apa pentru botez. E un fel de legendă din timpul turcilor”.
Cea mai lungă stradă
Părăsim biserica şi găsim la câteva zeci de kilometri distanţă un alt punct inedit din Harghita. E o stradă unică în ţară: se numeşte chiar strada Harghita. Nu numele-i dă însă unicitatea. Este cea mai lungă stradă din ţară, are 22 de kilometri.
Fabrica de sărmăluțe secuiești
Judeţul Harghita se mai mândreşte cu ceva. Cu un loc unde se înveleşte carnea tocată de porc în frunze de varză murată. În Odorheiul Secuiesc găsim prima fabrică de sarmale din ţară. Ideea de a produce pe bandă rulantă sărmăluţe secuieşti i-a venit unui economist gurmand chiar în timpul mesei.
„Sunt un mare iubitor de sarmale... în timpul anului nu prea am avut norocul să mănânc sarmale făcute din varză murată. E o reţetă autentic secuiască, adaptată de soţie, soacră şi de mama”, a explicat Sincron Bajko Laszlo, directorul fabricii de sarmale.
Fabrica de sarmale nu doar că a potolit pofta de moment a investitorului. În doi ani, produsele secuieşti au reuşit să treacă graniţa şi au ajuns în farfuriile din toată lumea. „Am avut comenzi multe. Avem contracte şi în străinătate. Am trimis mai multă marfă în Ungaria, am trimis şi în Suedia şi acum suntem în negociere cu un contract pentru un magazin cu Spania”, subliniază Laszlo.
În tot acest context, Harghita ar putea să culeagă roade de pe urma regionalizării. Pentru biserica monument UNESCO ce adăposteşte slănină, reorganizarea ar aduce, poate, mai mulţi bani europeni şi turişti, iar obiectivul ar putea fi promovat, la talie cel puţin naţională, mai bine decât până acum.
Cu aceeaşi optică ar putea fi privită şi mica afacere cu sarmale. Regionalizarea ar pune într-o lumină bună produsul secuiesc şi ar spori şansele ca sărmăluţa românească să ajungă mai uşor în farfuriile străinilor.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
În aşteptarea regionalizării, vreme de 21 de săptămâni, Digi24 face radiografia României reale. În fiecare zi, reporterii transmit în direct din două judeţe ale ţării din care, la final de săptămână, tragem linie şi adunăm împreună atuurile şi punctele slabe. De oriunde în România, intraţi şi votaţi-vă judeţul preferat în secţiunea RAPORT DE ŢARĂ.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
