Un prim popas pe Drumul Vinului se face la Urlați, unde conacul Urlățeanu, moștenire a Cantacuzinilor, străjuiește dealurile regiunii.
Un investitor privat a restaurat casa boierească ridicată la începutul secolului trecut și a redat-o circuitului turistic. Cei care vin aici se pot bucura nu doar de farmecul peisajului, ci și de o degustare de vinuri roșii de soi, ca Merlot sau Cabernet.
Pentru degustătorii de vin, o oprire obligatorie este la Azuga, la vechea cramă construită în 1892. Încă de atunci, a produs vin spumant dupa metoda tradițională Champenoise. În aceasta pivniță se poate urmări adevăratul drum al vinului, de la trasul în sticlă la pocnetul festiv al dopului care eliberează licoarea spumantă.
„Se așează sticlele dupa ce am tras vinul în aceste sticle, cel puţin nouă luni, cât un bebe, lucru bun la nouă luni”, explică Norica Pinta, managerul Pivnițelor Rhein din Azuga.
La o temperatură constantă de 10 grade Celsius, drojdia specială consumă zahărul din vin și formează un sediment. Este momentul în care vinul trece într-o noua etapă, într-o altă încapere.
„Le luăm, le agităm, le aducem aici, le așezăm în această poziție. Pe pupitre se dă un semn cu creta pe fiecare sticlă și începem operațiunea de limpezire”, spune Norica Pinta.
După un an de stat la rece, vinul este gata pentru o noua etapă: degorjarea, adică eliminarea drojdiei sedimentate.
Băutura prieteniei și a diplomației
După acest drum lung, vinul spumant este pregatit să ne bucure simțurile. Când a fost descoperit de călugării benedictini, în jurul anului 1700, vinul spumant, sau șampania, a fost numit băutura dracului, din cauza bulelor de aer. Savoarea deosebită l-a transformat într-o băutură a prieteniei, a diplomației, care însoțește omul în cele mai fericite momente ale vieții.
Pivinițele din Azuga sunt furnizor al Casei Regale încă din 1920. În 1922, un spumant produs aici a fost inclus în meniul încoronării Regelui Ferdinand, în Alba Iulia.
Exemplul de la Azuga, care atrage peste 14.000 de turioti anual, este mărturie că Drumul Vinului ar putea să fie o poveste de succes. Până acolo însă, autoritățile locale mai au mult de muncit.
Conacul Matak și „Secretul lui Bachus”
În partea de sud a județului, la Valea Calugărească, se află conacul Matak, construit la începutul secolului trecut. Folosit în 1984 pentru câteva scene din filmul „Secretul lui Bachus”, conacul zace acum nefolosit. Clădirea a fost retrocedată urmașilor foștilor proprietari, autoritățile au răscumpărat-o, însă caută încă bani pentru restaurare și reamenajare.
Apăsate de uitare și dezinteres sunt și ruinele unui conac al Cantacuzinilor, la Filipeștii de Pădure. În aceste condiții, nu este de mirare că localitatea nu stârnește mare interes, chiar dacă autoritățile județene au investit bani serioși pentru a pune pe picioare proiectul Drumul Vinului.
O ruină a ajuns și Micul Trianon din Florești, construit de George Grigore Cantacuzino. Era o replică a micului castel de la Versailles, destinat amantelor Regelui Ludovic al XV-lea.
Paradoxal, șansa Palatului Cantacuzino este că nu se mai află în grija autorităților, fiind retrocedat foștilor proprietari. Fundația Cantacuzino a început, în urmă cu doi ani, restaurarea domeniului.
Reabilitările Palatului și domeniului vor dura cel puțin zece ani. Daca totul va decurge bine, Micul Trianon de Prahova ar putea deveni una dintre principalele atracții turistice din județ.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.