RAPORT DE ȚARĂ. Drumul către castelul de vânătoare al regelui Ferdinand, plin de gropi

Data publicării:
castelul-lapusna

Drumul către cel mai important punct de atracție turistică din zona Văii Gurghiului este unul de 12 kilometri plini de gropi, pe care, cu mașina, au fost parcurși în mai bine de o oră. Dar, odată ajunși aici, turiștii pot vedea un adevărat colț de rai și de castelul de vânătoare al regelui Ferdinand, castel care a fost construit încă de prin anii 1920 și care ar putea fi o adevărată lecție de istorie pentru posibilii turiști.

Castelul de la Lăpușna a fost construit în 1926 și încă păstrează integral lemnul, sobele și mobila sculptată de atunci, la fel și lustrele care functionau încă de-atunci cu energie electrică. Aerul regal se simte la fiecare pas. Aici au stat cândva regele Ferdinand, regele Carol al II-lea şi Mihai I.

Moșia a trecut în proprietatea statului, iar mai târziu, Ceaușescu venea aici la vânătoare. Castelul este în perfectă stare de funcționare, iar ușa este deschisă azi turiștilor, doar că aceștia lipsesc cu desăvârșire. Deși o noapte în patul regelui costă 40 de euro, aici vin în mare parte doar firme și corporații, cu grupuri organizate.

Unde există infrastructură nu sunt pensiuni

La un kilometru de moșia regală se află tabăra de la Lăpușna. Primăria Ibănești a renovat parţial unitatea de cazare, dar rareori își mai face apariția vreun grup de vizitatori. Paturile stau mai mult goale, iar curtea e animată doar de câini.

Pe Valea Mureșului, şoseaua care străbate munții este impecabilă. Dar aici, nimeni nu profită de acest lucru, asta, pentru că pe o rază de câțiva zeci de kilometri, pensiunile pot fi numărate pe degete.

În Sălard, la doi kilometri de la drumul principal am dat de Emil Salaghe. Este singurul proprietar de pensiune din zonă. Deși în urmă cu șapte ani a investit câteva sute de mii de euro, nici până acum nu poate spune că este pe profit.

„Merge mai mult la sfârșit de săptămână, în weekenduri”, spune acesta.

Zona Văii Mureșului are de toate: munte, apă, verdeață, aer curat și infrastructură. Cu toate acestea, turiștii lipsesc cu desăvârșire.

„Deocamdată nu suntem în faza unor pachete turistice mature în zona turismului de masă. Cineva care alege ca destinație Transilvania, încă nu alege nici Harghita, nici Covasna, nici Mureș. Pur și simplu vin în zonă”, afirmă conf. Univ. Dr. Avram Tripon, profesor la Universitatea „Petru Maior”.

Deși autoritățile locale organizează în fiecare an, pe cele două văi festivaluri tradiționale, vizitatori sunt tot mureșenii. Turiștii se lasă încă așteptați. La fel și micii antreprenori care să resusciteze zona.

„Aş fi vrut să încep reabilitarea drumului care leagă judeţul Mureş de județul Harghita în două puncte, în jurul Lacului Bezid, zona turistică şi cealaltă este Valea Gurghiului. Ambele proiecte sunt în curs de pregătire. Sper ca în perioada 2014-2017 judeţul să câştige fonduri europene şi atunci aceste drumuri vor fi puse la punct”, susține Lokodi Edita Emoke, vicepreședintele Consiliului Județean Mureș.

O soluție ar putea fi turismul rural, dar acest concept este total străin celor de aici.

„Lumea încă nu vede beneficiile turismului rural și chiar nu s-a dezvoltat turismul rural. Nu avem, ca să zic așa, o cheltuială prinsă în buget cu publicitate la nivel național sau local”, spune Vasile Dan, primarul comunei Ibănești.

De dezvoltarea turismului în județul Mureș se ocupă o asociaţie. Planurile sunt doar pe hârtie, căci realitatea arată diferit.

„Există inițiate proiecte de asemenea anvergură, dar din păcate ele se implementează doar individual, în sensul în care anumiți agenți economici potenți care își permit să investească în partea respectivă, având relativ un fragil sprijin în ceea ce privește administrația publică locală. Capacitatea celor două locații este undeva între 4.000 și 5.000 de turiști”, spune Ștefan Runcan, președintele asociația de promovare a turismului Astur.

Asta înseamnă de 100 de ori mai puțin decât numărul de vizitatori dintr-un an, de la Castelul Bran, de exemplu, într-un singur an. 

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.

Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News

Partenerii noștri