RAPORT DE ŢARĂ. Delta Dunării, între bogăţia naturii şi sărăcia oamenilor

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Plimbări cu bărci propulsate manual pe cele trei canale pitoreşti şi drumeţii de-a lungul canalelor sau pe grindurile fluviale şi marine transformă Tulcea într-un un spațiu unic, special, care-i obligă pe localnici să trăiască după alte reguli.

În Deltă, viaţa se împarte extrem, între bogăţia naturii şi sărăcia oamenilor. Pentru vizitatori, braţele Dunării sunt un paradis pe care îl vizitează. Pentru localnici, au devenit o rută zilnică sau săptămânală pe care trebuie să o parcurgă pentru a ajunge la muncă sau pe unde mai au treabă. Durata acestei călătorii este destul de semnificativă pentru cei care nu îşi permit accesul pe o barcă rapidă: patru ore dus, cu o barcă normală.

„Este o suprafaţă destul de importantă care se desfăşoară pe trei braţe şi care este nu doar patrimoniu naţional, ci patrimoniu mondial, patrimoniu UNESCO, şi într-adevăr merită să fie perla coroanei, a Dobrogei”, a declarat Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea.

Florin Făgetu trăieşte în Letea, însă această infrastructură atipică a judeţului l-a împiedicat de multe ori să ajungă în Tulcea sau chiar pe litoralul românesc. Povesteşte că nu puţine au fost cazurile când au murit oameni în toiul iernii pentru că nu există mijloc de transport decât pe apă. Unii nu au putut fi duşi la timp la spital nici când s-a plecat cu spărgătorul de gheaţă, pentru că a rămas blocat. Asta înainte ca primăria din Sulina să le fi pus la dispoziţie un elicopter SMURD care vine de îndată când este solicitat.

“Suntem pe timp de iarnă mai izolaţi când sloiurile de gheaţă, pe timp de vara sunt mai multe nave rapide şi ne descurcăm mai bine”, a povestit Florin Fagetu, localnic Letea.

Călătoria cu barca sau nava rapidă este costisitoare: 50 de lei pentru un drum dus-întors Tulcea-Sulina, o călătorie care durează patru ore doar dus. S-ar putea însă ca lucrurile să se schimbe cât de curând, promit aleşii locali, care au în plan un proiect de realizare a unui pod care să facă legătură cu Tulcea.

”Am creat acest ITI, un instrument de dezvoltare integrată a teritoriului Deltei Dunării, fapt ce a fost consemnat zilele trecute la Constanţa şi de ministerul Afacerilor Europene, singurul ITI din ţară la momentul actual, fapt ce ne aduce dezvoltarea infrastructurii localităţilor limitrofe pentru a uşura legătură cu tulcea nu doar pe apă, şi asta cu fonduri europene fără ca autorităţile locale să se implice financiar”, a declarat Horia Teodorescu, preşedintele CJ Tulcea.

Până atunci însă locuitorii din satele înconjurate de cele trei braţe îşi văd în continuare de treburile lor, fără să spere prea mult că acest pod se va concretiza în viitorul apropiat.