RAPORT DE ȚARĂ. Covasna, clinica de sănătate a României

Poate că nu e Covasna locul unde curge numai lapte și miere, dar e cu siguranță județul în care curge de la robinet apă minerală.

„Dacă vă așteptați să scot apa de ploaie din această fântână vă înșelați amarnic, este apă minerală pură de la Covasna”, spune Ioan Luca, secretar al Asociației Cultural Creștine „Iustinian Teculescu”.

„În primul rând, turistul care va căuta pe hartă județul Covasna va vedea că el se află conturat în forma unei inimi, județul se află în centrul țării, în Arcul Carpaților”, spune Herman Rosner, membru în Consiliului Director al ANAT.

Turismul balnear, turismul de sănătate este elementul de bază al zonei. De altfel, statiunea Covasna a și luat numele de „Stațiunea celor 1000 de izvoare de sănătate” și oferă 3 factori naturali de tratament.

„Este un microclimat de excepție, dovadă că pe Valea Zânelor s-au identificat 10.000 de ioni negativi pe centimetru cub de aer. Dumneavoastră în București aveți sub 1.000 și Davosul este tot sub acest nivel”, adaugă Herman Rosner.

Izvoare tămăduitoare la tot pasul

În Covasna, găsim izvoare tămăduitoare la tot pasul. Locuitorii le numesc șuierătoare sau bufnitoare, tocmai pentru sunetul pe care îl scoate dioxidul de carbon când iese la suprafață. Nu am exagera absolut deloc dacă am spune că județul Covasna este o adevărată clinică de sănătate a României, pentru aer, pentru apa minerală și pentru aceste izvoare.

Povești cu daci și bogății ascunse

Ioan Luca nu s-ar muta din Covasna nici în ruptul capului. N-ar da pe nimic în lume bogăția de izvoare care se întinde cât cuprinde.

„Pe timpuri, cu aceasta apă făceam mâncare, ne spălam, spălam rufele, dar în timp am profitat de cuceririle tehnice și folosim apa de la conducta orașelor și apa minerală acum doar de băut”, spune Ion Luca.

Pentru el, nu numai bogăția apelor minerale a județului a fost fascinantă, ci și povestile țesute în timp.

„Pe timpul năvălitorilor barbari, locuitorii orașului își adunau fetele, nevestele tinere și le aduceau în această vale, pe timpuri acoperită cu vegetație. Dacă aceștia nu plecau repede din zonă, ei le urcau în cetatea zânelor, la o altitudine de 1000 de metri, unde le țineau ascunse pe toată perioada cât zona era ocupată de cotropitori”, explică Ion Luca.

Poveștile mai vorbesc despre bogățiile dacilor, ascunse de romani prin grotele munților. Se zice că averile erau blestemate și că toți cei care le-ar fi dat de urmă n-ar mai fi văzut vreodată lumina zilei.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.