RAPORT DE ȚARĂ. Covasna are ce să le ofere turiștilor, dar aceștia se lasă încă așteptați

Cu trei ani în urmă, în timp ce săpau dupa lignit la cariera de la Racoșul de Sus, muncitorii au dat peste niște oseminte. Un excavator lucra lângă un mal al carierei și a dat peste fildeș.

Specialiștii au confirmat că sunt urmele unui mamut, vechi de trei milioane de ani. Scheletul animalului din specia Borsani este cel mai complet din lume. A fost reconstituit în proporţie de 85%.

„Următorul care este, între ghilimele, cel mai complet, e în proportie de 40% și am înțeles de la paleontologi ca este în Italia. Sunt oase din acest schelet care sunt unice în lume”, spune Demeter Laszlo, directorul Muzeului Depresiunii Baraolt.

Cu un bilet de intrare de trei lei, oricine ajunge in Baraolt îl poate vedea.

Mastodontul era cam cât un camion din zilele noastre. Era înalt de trei metri și lung de șapte. Doar spațiul în care avea ochiul este cât patru mâini de-ale mele, iar dintele abia dacă poate fi cuprins cu o singură mână.

Numărul turiștilor a crescut simtitor de la această descoperire. Fie că sunt români sau veniți din alte ţări, vizitatorii care ajung în Covasna au ce vedea.

Obiecte de patrimoniu în prima școală românească din județ

Prima scoala românească din județul Covasna stă în picioare și azi, în municipiul Sfantu Gheorghe. Atestată cu anul 1799, ea certifică prezența românilor într-un judet în care populatia majoritară este de etnie maghiară.

În școală se află diverse obiecte de la sfârșitul secolului al XIX-lea: tăbliță de scris, toc cu penița, călimară și abac.

„Comunitatea româneasca din Sfântu Gheorghe era destul de mică la vremea respectivă, ajungea la 300- 400 de oameni. Biserica a fost construita din pământ, iar imediat se construiește și școala. Scoala este confesională, ortodoxă, iar preotul era în acelasi timp și dascăl la scoală”, explică muzeograful Florin Herţog.

Muzeul Carpaților Răsăriteni și porția de istorie

Tradiţia educaţiei a fost întotdeauna preţuită în această parte de ţară. Dovadă şi Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, tot în Sfântu Gheorghe.

„Această școală este foarte importantă pentru că recuperăm o porție de istorie a românilor din zonă. Scoala a fost inființată într-un context istoric foarte interesant. Transilvania făcea parte, în secolul al XVIII-lea din cadrul Imperiului Austriac, din 1866 din cadrul Imperiului Austro-Ungar, iar invățământul de stat atunci se făcea în limba germană”, spune dr. Adela Covaci, muzeograf la Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni.

Bisericile de piatră cu scoală erau ridicate doar acolo unde exista o comunitate de 50 de romani, după cum prevedea edictului de toleranță din 1871 al lui Iosif al II-lea. E limpede că exista aici o comunitate care își permitea financiar să ridice un astfel de edificiu.

Reconstituită în întregime, clădirea face parte dintr-un proiect de peste 2 milioane de euro care a cuprins și Muzeul Carpaților Răsăriteni. Tehnologia de ultima generație se îmbină cu exponatele vechi de sute de ani.

Cum s-au pregătit hotelierii

Ca să-şi primească musafirii cum se cuvine, hotelierii din partea locului au facut investiţii serioase. În cele mai multe cazuri, au reabilitat vechile baze comuniste.

De 30 de ani, Istvan are în grijă un hotel recunoscut pe vremea comuniștilor ca perla hotelurilor din întreaga țară și a avut grijă ca acesta să-și schimbe aerul prăfuit cu unul actual.

„Trebuie studiată și piața, trebuie să știi că trebuie să iei un imprumut cât poți să și dai inapoi. Dar trebuie să ai și varianta B. În România nu există varianta B, facem așa și restul nu mai contează, indiferent ce faci trebuie să ai varianta A și varianta B”, afirmă Kovacs Istvan, administrator de hotel.

Pe acelasi plan cumpătat au mers și alți hotelieri din Covasna. „Baza de tratament este, de fapt, nucleul acestui complex. Baza are o capacitate de 894 de proceduri terapeutice pe zi, în medie, se pot face între 3 și 4 tratamente pentru fiecare turist”, spune Olivia Stanislav, manager de hotel.

În ciuda frumuseților pe care le ascunde, Covasna împărtașește soarta majorității zonelor din România. Insuficient promovată, turiștii români se feresc să o viziteze, iar cei străini încă sunt așteptați.

În 2012, doar câteva mii de turiști din Israel, Germania sau Ungaria au venit să descopere frumusețile pe care Covasna le are de oferit din belșug.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campaniaRAPORT DE ŢARĂface radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră peraportdeţară.digi24.roşi votează judeţul preferat.