RAPORT DE ȚARĂ. Contrast în Dolj: Cele mai multe fonduri europene atrase, unele pentru proiecte inutile

Putem vorbi, în multe cazuri, despre cheltuirea lor cu folos, dar, la fel de bine, şi despre investiţii fără utilitate sau lipsa investiţiilor în proiecte absolut necesare. Un judeţ al contrastelor, din acest punct de vedere.

Votează-ți județul și comentează pe forum în secțiunea specială „Raport de țară”

Localităţi care au câştigat proiecte de milioane de euro, investite în drumuri, reţele de gaze, canalizare şi alimentare cu apă, şi localităţi încremenite în timp, cu uliţe pline de praf şi de gropi, drumuri asfaltate de mântuială sau deloc, case care stau să cadă, utilităţi la care nimeni nu mai speră.

Schimbări notabile

În Craiova, schimbările din ultimii ani sunt notabile. Cu o investiție de 15 milioane de euro din fonduri europene, noul sediu al Facultății de Drept și Științe Administrative a Universității din Craiova a devenit cel mai modern campus universitar din țară.

Noul sediu, situat în Campusul Universitar Mecanică, se întinde pe 12.000 de metri pătraţi, are dotări la care cei din învăţământul juridic nici nu visau şi concurează cu uşurinţă cu cele mai prestigioase centre universitare din Europa.

O altă investiție majoră a fost făcută în Aeroportul International Craiova. A început în urmă cu aproape șase ani și s-a ridicat la 8,4 milioane de euro. Pe lângă zborurile internaționale prin Timișoara, de anul acesta vor exista și două zboruri directe, către Roma și Milano.

„Creşterea traficului aduce, la rândul ei, investiţii în zonă. Noi avem, de asemenea, avantajul că suntem comparabili cu toate celelalte aeroporturi din ţară, poate singurul aeroport cu adevărat regional”, a declarat Mircea Dumitru, directorul Aeroportului Internaţional Craiova

Tot aici a fost înființat al cincilea punct de salvare aeriană din țară, dotat cu un elicopter SMURD.

O altă investiție de amploare se derulează la Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Județean de Urgență Craiova, care va fi reabilitat și modernizat printr-un proiect european în valoare de 8,2 milioane de euro.

De lucrări de reabilitare și modernizare au beneficiat și muzeele Craiovei. Investițiile, finalizate sau în curs de derulare, au atras în municipiu câteva zeci de milioane de euro.

Există diferenţe uriaşe între reşedinţa de judeţ, Craiova, şi cele două municipii, Calafat şi Băileşti sau celelalte oraşe... doar cu numele. Localitățile stau foarte prost la capitolul atragere de fonduri europene. Iar acest lucru se vede cu ochiul liber.

Cel mai mare județ din Oltenia are o singură groapă de gunoi ecologică, la Mofleni, lângă Craiova. Probleme grave sunt și în agricultură. Orașul Dăbuleni se identifică, deja, cu eticheta de „Sahara Olteniei", un deșert în adevaratul sens al cuvântului, cu terenuri nisipoase, temperaturi ridicate, deficit de precipitații, sistem de irigații distrus și un ritm foarte lent de înființare a perdelelor de protecție.

Probleme în infrastructura de transport

Mari minusuri sunt și in infrastructura de transport. În timp ce lucrările la podul peste Dunăre care leagă Calafatul de Vidin se apropie de final, apar probleme legate de creșterea traficului rutier și feroviar. Podul va avea doua benzi pe sens, dar prelungirea pe teritoriul românesc a Drumului European 79, DN 56 Calafat - Craiova, e o șosea îngustă, cu o singura bandă pe sens, plină de gropi. CNADNR a semnat contracte de modernizare a celor 84 de kilometri de șosea dintre Craiova și Calafat, însă lucrările vor fi încheiate abia spre sfârșitul acestui an. În plus, reabilitarea presupune refacerea stratului rutier, dar nu și lărgirea drumului la doua benzi pe sens. Linia de cale ferată Calafat - Craiova, cu o lungime de peste 100 de kilometri, este și ea în stare proastă.

Civilizația pătrunde greu sau deloc în multe sate ale Doljului. În lipsa unor proiecte care să aducă bani europeni, nu există mari speranțe că localitățile sărace ar putea fi racordate, în viitorul apropiat, la rețeaua de apă și canalizare. Imaginea acestora continuă sa fie aceeaşi din urmă cu un secol, cu toalete în curți, fără minime norme de igienă.