RAPORT DE ȚARĂ. Confruntarea județelor: Galați versus Brăila
Cu Brăila și Galați este o situație nemaiîntâlnită în campania „Raport de țară”. Cele două județe nu intră în competiție, ci mai degrabă își unesc forțele. Se vorbește despre o „con-urbație”, pentru a înfrunta, de fapt, Constanța, în lupta pentru statutul de capitală regională.
Note pentru specificul local
„8 pentru Galați, 9 Brăilei. Sunt impresionat de cum arată Brăila, ce forță a fost pentru Bursa cerealelor. Azi e totuși mult sub potențial, dar cred că pentru personalitățile sale merită”, a spus Radu Limpede, analist economic.
„Ambele au 8. Galați are de partea lui industria, Brăila are de partea ei cultura, istoria, are festivaluri de cultură”, a subliniat Cezar Paul Bădescu, jurnalist.
„Sunt două segmente istorice diferite. Brăila este secolul XIX, Galați sec XX. Trecutul e o resursă, însă trebuie să fie un trecut utilizabil. 9 Brăilei, 8 Galațiului”, a spus Dumitru Borțun, specialist în comunicare.
Toți invitații au fost de acord că Galațiul aparține ca județ Moldovei, dar orașul - cosmopolit - nu este ancorat foarte tare în specificul regional.
Note pentru economie
Galațiul a fost punctat mai mult de toți cei trei membri ai juriului la acest capitol. A primit 5 de la Radu Limpede, 7 de la Cezar Bădescu și tot 7 de la Dumitru Borțun.
Notele Brăilei au fost, în ordine, 4, 5 și 6.
Radu Limpede a subliniat că, din punct de vedere al administrației și al culorii ei politice, tot timpul cele două județe au fost în urmă cu vreo zece ani față de București. Explicabilă orientarea pronunțată către stânga, spune Dumitru Borțun, dată fiind puternica reprezentare a clasei muncitoare.
Galațiul s-a limitat să fie un oraș monoindustrial, depinzând copleșitor de combinatul siderurgic și nu a atras noi investitori. Acum, plecarea lui Mittal ar fi o catastrofă pentru regiune. Industriașul indian a știut cum să oprească o mare gaură neagră cu simplul ajutor al unei firme de pază, pentru că la combinat furtul era de proporții. A devenit un exportator, iar acum, Mittal ar vrea să rămână, dar depinde și de China, nu numai de Bruxelles, a explicat Radu Limpede.
Brăila are doi antreprenori reprezentativi pentru industria alimentară, dar nu se compară cu forța ArcelorMittal.
La rândul său, Cezar Paul Bădescu a menționat corupția administrativă ce caracteriza Brăila la începutul anilor 90.
Ambelor orașe le trebuie o gândire industrială și trebuie să se folosească mai bine de avantajul Dunării.
Profesorul Dumitru Borțun crede că Brăila este mai apropiat de Galați decât restul județului și chiar ar fi o soluție un megalopolis între cele două orașe, ca o contrapondere la Constanța.
Note pentru calitatea vieții
Membrii juriului au pornit de la observația că ambele județe înregistrează o mortalitate dublă față de media pe țară - circa 20%, explicabilă prin diferențele mari între mediul rural și cel urban.
Galațiul a primit două note de 7 și una de 6, iar Brăila un 7, un 8 și un 6.
Radu Limpede a apreciat în mod egal cele două orașe, acordându-le câte 7 puncte, considerând sunt frumoase, au o tradiție culturală și un potențial mare.
Cezar Bădescu a notat cu 7 Galațiul, relifând că drumurile sunt proaste, oamenii deprimați, iar la cultură „slăbuți”. Brăila a fost notată cu 8, pentru că are potențial să devină un oraș-muzeu, însă mai trebuie să investească.
Profesorul Dumitru Borțun a acordat nota 6 ambelor orașe la calitatea vieții, subliniind că trebuie să se țină cont de șansele oamenilor de a accede la „mijloacele de umanizare” - cultură, învățământ, industrii creative etc.- și în cele din urmă de bucuria de a trăi.
Dacă la calitatea vieții Brăila a depășit cu un punct Galațiul, performanța acestuia la capitolul economic a fost decisivă pentru scorul final. Astfel, Galațiul a acumulat 63 de puncte, iar Brăila a pierdut competiția la un punct diferență: a acumulat 62 de puncte.
Primarul Brăilei: Regionalizarea ne-a adus mai aproape pe toți
Vis-a-vis de problema regionalizării, oficialii de la Brăila consideră că orașul pe care îl conduc ar trebui să fie capitală de regiune, alături de Galați.
„Brăila și Galați sunt cea mai bună alternativă pentru regionalizare, pentru a fi resedință de regiune”, a susținut Gheorghe Bunea Stancu.
„Ne despart 12 kilometri, dar regionalizarea ne-a adus mai aproape pe toți. Pentru prima dată, pe lângă voința politică, există și voință administrativă”, a întărit ideea primarul Brăilei.
Președintele Consiliului Județean Brăila, Gheorghe Bunea Stancu, a declarat că specificul local al orașului Brăila înseamnă agricultură. Primarul orașului, Aurel Simionescu, a completat că Brăila înseamnă 645 de ani de istorie atestată, Dunăre, port, un centru cultural deosebit și bani europeni.
Orașul Brăila este și un centru cultural puternic.
„La începutul secolului 20, se spunea că Brăila era orașul cu 2.000 de piane. Importante trupe de teatru își verificau calitatea repertoriului și a pieselor de teatru după reacția publicului din Brăila”, a povestit Viorica Dobrin, de la Fundația Hariclea Darclee.
Purtător de cuvânt ArcelorMittal: Galațiul fără Arcelor e un scenariu asupra căruia nu ne gândim
„Din momentul privatizării nu s-a recurs la concedieri colective, am ales oferirea de pachete financiare celor care au vrut să plece. Suntem 7000 salariați acum, se adaugă 2.500 de contractori. Pachetul maxim a cuprins până la 17 salarii plus o sumă fixă de până la 25.000 de lei”, a spus Dorian Dumitrescu, purtător de cuvânt ArcelorMittal.
„Situația s-a înrăutățit din 2009-2010. Factura noastră de energie a crescut cu 25 milioane de euro, va crește până la 55 milioane euro, dacă se va continua așa. Efortul financiar nu poate fi transferat către clienți, am cerut soluții autorităților, având în vedere că suntem al doilea mare consumator de energie din România. Galațiul fără Arcelor e un scenariu asupra căruia nu ne gândim, facem toate eforturile să fie doar o simplă variantă de lucru, un dosar prăfuit pe un raft. Combinatul fără Galați e nimic, dar și Galați fără combinat nu poate însemna o mare putere”, a subliniat el.
„Avem un grup ingineresc foarte bun, mână de lucru extraordinară. S-a făcut o afacere bună când s-a cumpărat combinatul de la Galați, dar e și un efort investițional major. Criza ne-a afectat profund, dar ne-am repliat printr-un program de transformare foarte puternic, ce va continua până în 2015 cel puțin”, a explicat Dumitrescu.
Anca Gita, prorectorul Universității Dunărea de Jos, a explicat că universitatea are 15 facultăți, dintre care una e în Brăila, dar există și extensie în Cahul, R. Moldova. „Avem 700 de studenți acolo. Există perspectiva să existe o Facultate de medicină în Palermo. E încheiată o convenție cu acea universitate, ei au un spital pe care îl pun la dispoziția noastră și săli pentru cursuri, cadrele didactice vor fi asigurate de Facultatea de medicină din Galați”, a explicat Anca Gita.
Urmăriți dezbaterile din emisiunea „Raport de țară” în materialele video atașate.
______________________
Evaluarea o face un juriu special, găzduit de Dan Suciu, în studioul Digi24 de la Bucureşti.
Este a 11-a competiție de acest gen între două județe găzduită de Digi24.
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Înainte de emisiunea, în clasamentul județelor, în funcție de voturile dumneavoastră, județul Galați se afla pe locul al patrulea, iar Brăila pe locul al nouălea. După emisiune, Galațiul a urcat pe locul al treilea, iar Brăila pe opt.
Clasamentul este condus de Brașov, urmat de Sibiu.
Campania are și un concurs. Intraţi vineri seara în direct cu Dan Suciu, spuneţi cuvântul-cheie al zilei şi puteţi câştiga un televizor LCD.
Vinerea viitoare, în competiția județelor intră Buzău și Vrancea.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
