RAPORT DE ȚARĂ. Clujul, un pol de creştere economică la nivel regional şi naţional
Eticheta „made in Cluj” poate fi citită pe produse care ajung de ani de zile pe toate continentele. Haine, alimente, medicamente, cosmetice, dar şi nume din lumea financiar-bancară. Exemplu, Banca Transilvania, singura cu capital majoritar românesc deschisă în provincie, a luat naştere la Cluj în 1993. Specialiştii estimează că anul viitor, judeţul Cluj va avea o creştere economică de peste 3 la sută, printre cele mai mari din România. Semn că lucrurile merg în direcţia bună, numărul firmelor cu capital străin înregistrate în zona s-a dublat faţă de aceeaşi perioada a anului trecut. În 2012, judeţul Cluj a contribuit la bugetul României cu peste patru miliarde de euro.
Judeţul Cluj reprezintă unul dintre polii de creştere economică la nivel regional şi naţional. De altfel, acesta a fost întotdeauna o destinaţie de succes pentru investitorii străini. Printre atuuri: poziţia geografică, apropierea de graniţa de vest, mediul economic dinamic şi resursă umană calificată, oferită de universităţile de prestigiu de aici. Marile companii care-şi desfăşoară activitatea în judeţul Cluj, unele chiar de peste 100 de ani, lucrează acum în mare parte pentru export. Altele, care au trecut mai greu prin criză economică, au ales să plece din această zonă.
Clujana, fabbrica de încălțăminte care caută noi piețe
Cunoscută în trecut mai ales pentru ghetele care încălţau soldaţii americani sau ruşi, Clujana continuă să fabrice încălţăminte de calitate, dar e în căutarea de noi pieţe de desfacere. Puţini dintre vechii angajaţi au rezistat vremurilor grele de după 90. Între cei care au trăit perioada de glorie, dar şi de decădere a Clujanei, se află Maria Olosutean. De 35 de ani lucrează în fabrică.
„Clujana veche era cu 11.000 de muncitori, era cu fabrică de tăbăcărie, cu o fabrică de cauciuc, aveam absolut tot în incinta fabricii”, spune Maria Olosutean.
Din cea mai cunoscută şi apreciată marcă de încălţăminte din Europa de Est în anii '80, fabrica a ajuns pe punctul de a intra în insolvenţă. Deşi are mai bine de 100 de ani de activitate în industria de profil, Clujana a ajuns să lupte acum pentru supravieţuire. Cu numai 300 de angajaţi, marca de încălţăminte care altădată era mândria Clujului mai poate fi găsită în doar trei magazine de desfacere din municipiu.
„Atât ce ne trage în jos e vorba despre vechile datorii de aproape un milion de euro pe care încercăm să le stingem într-un an sau doi”, spune Dorin Șumlea, manager la Clujana.
Fabrica de sticlă de la Turda
Luptă să supravieţuiască şi fabrică de sticlă din Turda. O singură secţie a mai rămas deschisă în fabrică unde în anii 70 erau 7.000 de angajaţi. Acum, cei 350 de oameni care mai lucrează la Sticlă Turda produc doar pentru export. Singura linie de producţie din România cu sticlă suflată manual a devenit principalul exportator de cupe de îngheţată din Europa, iar exportul se cifrează lunar la un sfert de milion de euro.
„Când mergeam la târguri toţi clienţii întrebau unde este Turda. E o societate care şi-a făcut un nume, care exportă pe toate pieţele lumii”, spune Traian Rusan, directorul fabricii.
Ursus și Napolact
Din 1878, Ursus a fost de-a lungul timpului unul dintre cei mai importanţi producători de bere din ţară. Cu activitatea mutată din Cluj de ceva vreme, Ursus rămâne totuşi un cunoscut brand al judeţului.
La un pas de a-şi mută producţia la Târgu-Mureş a fost în luna iunie şi producătorul de lactate, Napolact, după o activitatea neîntreruptă de 108 ani. Autorităţile lucrează în prezent la un plan de salvare a fabricii de la Țaga, închisă în primăvară, unde era produsă brânză de Năsal. Mutarea Napolact a fost evitată în ultima secundă. Pentru cât timp, nimeni nu ştie.
După cum nu se ştie cât va mai rezistă singură secţie a fostului combinat siderurgic de la Câmpia Turzii, care mai are activitate. În combinatul care altădată era printre principalii producători de sârmă şi oţel din România, mai lucrează 300 de angajaţi. Adică mai puţin de 10% din câţi avea în 2003, când a fost privatizat. Atunci, statul român a renunţat la combinat pentru puţin peste 27 de milioane de euro. Zece ani mai târziu, ruşii de la Mechel au vândut toate unitățile metalurgice pe care le dețineau în România, între care şi cel de la Câmpia Turzii, pentru preţul simbolic de 230 de lei, adică 52 euro. La scurt timp, combinatul a intrat în insolvenţă.
Cum se schimbă brandurile
„Brandul, adică elementul intangibil al unei companii este cel mai greu de păstrat. Dacă brandurile cunoscute ale Clujului erau în zona industrială, industrie grea, industrie alimentară, industrie textilă, ca să amintim totuşi brandurile care au început să dispară, astăzi, în era comunicaţiilor, în societatea modernă apar alte branduri”, spune Adrian Crivii, analist economic.
Sunt câteva branduri de Cluj care au avut totuşi o soarta mai bună. Este şi cazul fabricii Terapia, cel mai mare producător de medicamente generice din România. În 1967, lansa pe piaţă din România Faringoseptul, iar astăzi a ajuns să exporte în mare parte medicamentele pe care le produce. Într-o continuă luptă pentru poziţionare pe piaţă, dar şi pentru extindere, Terapia a anunţat doar anul acesta o investiţie de zece milioane de euro pentru un nou depozit de medicamente, dar şi pentru un nou centru de cercetare şi dezvoltare.
„Comercializăm medicamente fabricate în Cluj în peste 25 de ţări, jumătate din toate pieţele importante, cum ar fi: Marea Britanie, Germania, Austria şi în fosta Uniune Sovietică”, a explicat Dragoş Damian, directorul Terapia Ranbaxy.
Clujul este renumit şi pentru produsele cosmetice. Marca Farmec are tot mai mare căutare nu doar în România, ci şi în străinătate. Femei din Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, dar şi Suedia sau chiar din Statele Unite sunt, de ani de zile, dovadă vie că faimoasele creme cu argilă produse la Cluj le ajută să-şi păstreze frumuseţea şi tinereţea. Compania clujeană se mândreşte cu o experienţă de 120 de ani în industria produselor cosmetice şi a raportat în 2012 o cifră de afaceri de peste 121 de milioane de lei, în creştere cu zece la sută faţă de anul precedent.
„Este cel mai bun exemplu acolo unde se întâlnesc spiritul românesc, ambiţia, pasiunea pentru frumos şi pentru oameni, succesul e la el acasă”, spune Monica Vuşcan, director tehnic de producţie.
Pentru o viitoare creştere economică a judeţului, economiştii mizează în primul rând pe avantajul forţei de muncă înalt calificată. Avansul economiei clujene ar putea îndreptăţi judeţul să reclame pentru municipiul Cluj-Napoca poziţia de capitală a regiunii.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
