RAPORT DE ȚARĂ. Clujul, județul cu cele mai multe parcuri industriale din țară

Carburanții se scumpesc de la 1 ianuarie. Cât va costa litrul de benzină și de motorină

Prognoza meteo de Revelion

Un an de la tragedia de la Ferma Dacilor

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Cu toate acestea, oraşul a rămas cu imaginea şifonată odată cu plecarea gigantului finlandez Nokia, care a determinat scaderea cu 30 la sută a PIB-ului pe judeţ.

În vederea atragerii de noi investiţii la Cluj, autorităţile au demarat proiectul de construcţie a unei noi piste a aeroportului. Cu o lungime de 3.500 de metri, aceasta va permite aeronavelor de marfă să aterizeze şi să decoleze din inima Transilvaniei. Esenţială pentru conectarea rutieră a României cu Occidentul, autostrada Transilvania nu are din păcate perspective la fel de bune.

Autoritățile nu au încă o soluție pentru continuarea construcţiei. Aşa că după nouă ani de lucrari, şoseaua de mare viteză măsoară numai 52 de kilometri şi leagă două localităţi din judeţul Cluj: Câmpia Turzii şi Gilău. Cu plusuri şi cu minusuri, dar cu multă ambiţie şi hotărâre, bazându-se pe planuri concrete de dezvoltare, Clujul îşi consolidează statutul de capitala economică a Transilvaniei.

Sfârşitul lunii septembrie 2011 a reprezentat pentru economia judeţului Cluj o perioadă în care a primit o lovitură puternică. Finlandezii de la Nokia au decis închiderea fabricii de la Jucu şi implicit concedierea a aproximativ 2.000 de oameni. Anunțul a venit la mai puțin de patru ani de la începerea producţiei de telefoane mobile la fabrica de lângă Cluj-Napoca, în care s-au investit 60 de milioane de euro.

Şi alte companii au părăsit în ultimii ani Clujul în favoarea altor oraşe din ţară sau chiar din străinătate. Este vorba de Ursus, care a închis una dintre cele mai vechi fabrici de bere din ţară, cea de la Cluj, dar şi de grupul financiar ING, care acum doi ani şi-a desființat centrul regional de servicii din inima Trasilvaniei.

„Pentru mine nu a fost o surpriză că marii investitori pleacă. Noi ar trebui să înţelegem ceva din povestea aceasta şi anume că soluţia nu o reprezintă tocmai marii investitori, chiar dacă sunt întotdeauna bineveniţi, dar e mult mai important să dezvoltăm investitori locali, care pleacă mai greu”, este de părere Emil Culda, analist economic.

Locul lăsat liber de marii investitori a fost însă ocupat repede de alte companii, la fel de importante.

În parcul industrial Tetarom III investitorii nu au întârziat să apară. În 2012 DeLonghi a anunţat cumpărarea halei în care şi-a desfăşurat activitatea Nokia. În acelaşi an, câteva luni mai târziu, Bosch a anunţat o investiţie de 77 de milioane de euro.

„Planurile celor de la Bosch au în vedere o dezvoltare a companiei. Se poate ajunge până la 1.500 de angajaţi. Ei toate planurile şi le fac pe termen lung aceste lucruri corelate cu faptul că DeLonghi vrea să facă o a doua investiţie. După 4 ani am putea să acoperim integral plecarea Nokia”, a afirmat Daniel Don, director AJOFM Cluj.

Şi, pas cu pas, an după an, efectele plecării investitorilor sunt date uitării. Dezvoltarea parcurilor industriale a oferit gura de oxigen de care economia Clujului avea nevoie pentru a se reface. Şi chiar să înceapă să crească.

Americanii de la Emerson au fost mai hotărâţi, au achiziţionat un întreg parc industrial. Compania a investit 120 de milioane de euro pentru a produce componente auto şi a devenit, prin numărul de angajaţi, unul dintre principalii contributori la bugetul local.

Succesele înregistrate de funcţionarea primelor trei parcuri industriale, dar şi solicitările numeroase din partea altor companii mai mari ori mai mici, au determinat autorităţile să găsească teren pentru a deschide un nou parc. Din 2015, investitorii sunt aşteptaţi să-şi dezvolte afacerea în comuna Feleacu, la mai puţin de 10 kilometri de Cluj-Napoca. Pe cei 850 de mii pătraţi se va dezvolta un parc fotovoltaic, logistic și industrial, al doilea ca mărime din județ.

De acelaşi succes se bucură şi parcurile industriale private, cum sunt cele de la Câmpia Turzii şi Dej.

„Dacă discutăm de investiţii în cifre absolute, proprii şi străine, se ridică undeva spre 40 de milioane de euro. Din perspectiva numărului de noi locuri de muncă create astăzi vorbim despre un număr de aproximativ 1.000 de locuri”, a susținut Cristian Ţucra, managerul parcului industrial privat Dej.

Clujul speră să atragă şi cea mai mare investiţie străină din ţară. Un miliard şi jumătate de euro ar putea costa construcţia unei noi hidrocentrale în zona Tarniţa-Lăpuşteşti.

Proiectul a stârnit interesul unor investitori chinezi, care au construit de altfel cea mai mare hidrocentrală din lume, la graniţa dintre Brazilia şi Paraguai. Ei au şi venit în primăvară în judeţul Cluj, într-o primă vizită oficială de afaceri.

Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24

Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.