RAPORT DE ȚARĂ. Ce promisiuni fac autoritățile din Mureș la capitolul infrastructură
Proiectul centurii ocolitoare a început în 2004, când Guvernul a aprobat indicatorii tehnico-economici pentru un drum care trebuia să facă legătura între E 60 și DN 15. În 2008, lucrările trebuiau să înceapă. Proiectul a fost blocat. Nu a primit acord de mediu, nu erau făcute exproprierile și banii s-au pierdut. La cinci ani după prima încercare eșuată, autoritățile din Mureș promit centura. O investiție de 85 de milioane de euro, din fonduri europene.
„Există anunțul de licitație, care are termen 17 iunie, așteptăm ofertanții. Totalul 11,6 kilometri, cu un viaduct de 400 de metri și șapte poduri, o centură care se va încadra în costuri și va fi gata în trei ani”, a explicat Ciprian Dobre, președintele Consiliului Județean Mureș.
Traseul centurii de ocolire va începe în comuna Corunca și va traversa câteva hectare de zone împădurite până în localitatea Ernei. Autoritățile au în plan și o minicentură care să lege Sâncraiu, Sântioara și Ungheni. Între timp, multe străzi din județ sunt pline de gropi, iar o treime din gospodării nu au apă potabilă.
„Durerea mare rămâne în vestul județului, unde mai avem comune nelegate la sursa de apă. Acolo sunt probleme cu operatorul de apă regional, care nu are în plan o dezvoltare, o magistrală, iar la canalizare mai avem mult de muncă”, a detaliat Ciprian Dobre.
Cale ferată neelectrificată în oraș
Nici în oraș lucrurile nu stau mai bine. Una din zece străzi este nereabilitată, iar bătălia primarului se dă cu calea ferată care traversează Târgu Mureșul de la un capăt la celălalt.
Pe calea ferată care traversează Târgu Mureș mai trec două sau trei trenuri pe zi. Nu este electrificată nici până în ziua de azi, iar un drum de 70 de kilometri, Târgu Mureș - Sighișoara, de exemplu se parcurge în aproape cinci ore.
„În locul acestei căi ferate facem o stradă care să străbată orașul foarte repede. În momentul în care voi prinde un program regional pentru aeroport, dezvolt un proiect de infrastructură adiacent”, a explicat primarul Dorin Florea.
O problemă reală cu care se confruntă cetățenii din Târgu Mureș este gunoiul. Un proiect al Consiliului Județean a închis în urmă cu patru ani toate gropile de gunoi din județ, care erau adevărate focare de infecție pentru cetățeni. Condiția era ca în 2011, cetățenii să aibă ca alternativă pentru depozitarea gunoiului cea mai mare groapă ecologică din țară, după cea din București.
„Prima celulă, cu o capacitate de un 1,25 de milioane de metri cubi de stocare, teren cumpărat pentru alte două astfel de celule, astfel încât, în 10 ani vom ajunge la o capacitate de stocare de cinci milioane de metri cubi de deșeuri”, spune Ciprian Dobre.
Lucrările sunt în întârziere, iar primăriile sunt nevoie să ducă gunoiul în locuri nepermise. Numai anul trecut, primăria din Reghin a primit de la Garda de Mediu amenzi în valoare de 20.000 de lei. Singura groapă de gunoi ecologică din județ este la Sighișoara. Dar nu toți operatorii de salubrizare își permit să ducă gunoiul la o sută de kilometri distanță.
„Distanța este enormă și costuri suplimentare pentru cetățeni, dar până se rezolvă problema plătim noi din bugetul propriu”, a detaliat Maria Precup, primarul Reghinului.
La groapa din Sighișoara, tona de gunoi costă între 50 și 150 de lei. Iar banii vin din buzunarul cetățeanului, care trebuie să plăteasca între 15 și 80 de lei de persoana, pe an. Pentru operatorii de salubrizare nu este rentabil. Distanțele sunt mari și chiar dacă groapa de la Sighișoara se întinde pe 16.000 de metri pătrați, nu poate stoca tot gunoiul din județ.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
