RAPORT DE ȚARĂ. Bucureştiul dă ora exactă în economie
Bucureştiul dă ora exactă în economie - Capitala conduce în clasamentul românilor cu cel mai mare salariu mediu net lunar, care depăşeşte 2.000 de lei. Iar 22.000 de persoane au un salariu brut de peste 10.000 de lei lună. Renumele românilor de a fi buni specialişti IT şi dezvoltarea sectorului imobiliar, dar şi a industriei hoteliere de afaceri a însemnat automat că angajaţii din domeniu s-au numărat printre cel mai bine plătiţi salariaţi, chiar dacă sumele sunt cu mult mai mici decât în Vestul Europei.
„Forţa de muncă este destul de ieftină, iar oamenii reprezintă o bază de inteligenţă destul de mare”, a afirmat Ion Cătuţoiu, analist imobiliar.
„La hoteluri, salariile pot avea o paletă şi mai mare. De la 1.000 de euro spre 10.000 de euro, directorii de companii mari pot avea peste 50.000 de euro, pot avea şi alte beneficii precum o primă de succes”, a explicat Traian Bădulescu, consultant în turism.
În plus, Capitala atrage ca un magnet noi angajaţi din toate colţurile României.
În ciuda problemelor economice, sectorul IT va continua să ofere printre cele mai mari salarii şi în următorii ani, cred specialiştii. Şi asta cu atât mai mult cu cât şi legislaţia este propice investitorilor.
„Este atractiv, deja din ce în ce mai multe companii îşi mută centrele în România. Sunt investiţii mari. Guvernul a aprobat ajutorul de stat pentru două companii mari, IBM şi Endava. Vor angaja sute, mii de oameni, în România, în Bucureşti. Sistemul de taxare, chiar dacă se spune că este împovărător pe anumite zone, pe sectorul IT este o legislatie specifică. Cei care angajează programatori nu plătesc taxe de niciun fel. Impozitarea este destul de redusă. Sunt ajutoare de stat”, a declarat Călin Rangu, analist IT.
Cu salarii mari şi cu o multitudine de firme de producţie, nu este de mirare faptul că Bucureştiul este oraşul cu cea mai ridicată contribuţie a locuitorilor la economie.
Regiunea Bucureşti-Ilfov avea la sfârşitul lui 2010 un produs intern brut de 13.800 de euro. Odată cu dezvoltarea economiei, în Capitală au apărut zeci de centre comerciale şi hipermarketuri. Acum s-au deschis în Capitală 23 de mari magazine, mai mult de o treime din cele existente la nivel naţional, care şi-au adaptat însă preţurile în funcţie de cartier.
„De exemplu, Pantelimon este un cartier cu o populaţie mare şi o populaţie cu venituri medii şi sub-medie, şi atunci găsim mai mult magazine cu preţuri entry-level şi preţuri medii. Există zone cum sunt 1 Mai, Domenii, unde găsim mai degrabă supermarketuri care sunt plasate nivel mediu de preţ, cu produsele pe măsură”, a exemplificat Ciprian Moga, analist retail.
Dacă hipermarketurile au fost mai puţin afectate de scăderea consumului, centrele comerciale s-au reinventat pentru a face faţă concurenţei de pe piaţă. Au pus mai mult accent pe dorinţa de distracţie şi relaxare a românilor.
Suprafaţa pe care se întind cele 12 centre comerciale din Bucureşti a depăşit-o pe cea din oraşe precum Paris. Însă proprietarii de mall-uri care nu au reuşit să se adapteze noilor condiţii au renunţat la afaceri. Unul dintre mall-urile din sudul Capitalei a intrat în faliment si apoi a fost vândut cu mai puţin de jumătate din costul de construcţie, iar acţiunile unui alt centru comercial tot din sud au fost vândute cu 5 euro. Alte proiecte au rămas doar pe hârtie.
În Chitila ar fi trebuit să fie inaugurat anul acesta cel mai mare mare centrul comercial din Europa, însă până acum au fost deschise doar un magazin de bricolaj şi un hipermarket. Construcţia mall-ului a fost amânată pe termen nedefinit.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
