RAPORT DE ȚARĂ. Brăila, fosta „vamă” dintre Occident și Orient

„Mulțumim cerului”. Speranță în agricultură după seceta din ultimii ani

Răsturnare de situație: șoferul din Argeș care a intrat cu mașina în pietoni e acuzat de tentativă de omor. Ce au descoperit polițiștii

O familie întreagă a pierit pe „Drumul morții”, la Suceava: a intrat cu mașina într-o cisternă și a luat foc. Imaginile tragediei

Zeci de copii la spital, după ce s-au jucat cu petarde și artificii. Medicii trag un semnal de alarmă: „Rămân cu sechele pe viață”

Vasile Bănescu: „Patriarhul Daniel nu are nicio simpatie pentru extremism. Detestă populismul”. Ce spune despre preoții „propagandiști”

Imagini filmate în avionul Azerbaijan Airlines, chiar înainte de prăbușire

Cauza prăbușirii avionului Azerbaijan Airlines: aeronava, lovită de antiaeriana cecenilor

Marcel Ciolacu a publicat pe TikTok poze ilizibile despre care susține că sunt facturile zborurilor Nordis

Elicea unei eoliene riscă să cadă peste un azil de bătrâni din Poarta Albă. Centrala funcționează necontrolat

La sfârşitul secolului al XIV-lea şi începutul veacului următor, Brăila a fost un important centru comercial şi meşteşugăresc. Bogăţiile Ţării Româneşti luau drumul Stambulului prin portul Ibrăilei, astfel că turcii au construit aici o cetate formidabilă, de necucerit. La începutul secolului trecut, Brăila a ajuns al doilea cel mai important al ţării, după Capitală.

„Județul Brăila înseamnă drumuri, înseamnă infrastructură, sănătate, dezvoltare economică și absorbție de fonduri europene. Înseamnă cultură și sport. Avem agricultură cu cele 350.000 de hectare din terasa Brăilei, avem această Insulă Mare a Brăilei”, spune Florin Mija, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.

În Brăila există un cartier locuit în totalitate de ruşii lipoveni. Până în urmă cu câţiva ani, la porţile caselor nu vedeai maşini, ci bărci, iar bărbaţii şi femeile păstrau încă portul specific.

Oraşul Însurăţei a luat naştere în anul 1878, atunci când a fost decretată legea însurăţeilor, adică tinerii proaspăt căsătoriţi erau împroprietăriţi cu teren.

La vremea aceea, 254 de cupluri proaspăt căsătorite s-au mutat în comuna Însurăţei, formată pe locul fostului sat Pârdăleni. Comuna s-a extins şi a devenit, în 1989, oraş, cu o populaţie de peste 7.400 de locuitori.

În Ianca a funcţionat un aeroport militar. Un avion de luptă este acum singura amintire a vremurilor de altădată şi a devenit simbolul oraşului

Oraşul Ianca numără, acum, mai bine de 10.000 de suflete. Ianca a fost înfiinţată în 1843, pe atunci ca şi comună, cu 2.500 de locuitori. Comuna avea două şcoli, două biserici ortodoxe, o fabrică de spirt, 12 mori de vânt şi una cu aburi. După Revoluţie, Ianca a fost declarată oraş.

Oraşul Făurei este situat la 60 de kilometri de Brăila şi la 40 de Buzău.

Teritoriul administrativ al oraşului acoperă o suprafaţă de 1.828 de hectare. Iniţial, a fost un cătun al comunei Surdila-Greci. Satul a crescut treptat şi, în 1931, s-a seprata de comun din care făcea parte. În 1950, a devenit reşedinţă de raion în judeţul Brăila iar, în 1968, comuna Făurei a fost declarată oraş.