RAPORT DE ȚARĂ. Botoșani, județ cu potențial turistic neexploatat
Județul Botoșani are un potențial turistic extraordinar, dar, din păcate, niciun conducător nu a făcut prea multe pentru a promova acest județ.
Fie că e vorba de turismul cultural, ecumenic, ecologic sau orice alt fel, în Botoșani niciunul nu este exploatat corespunzător. Pentru orice amator de drumeții, judetul Botosani poate fi locul ideal pentru a-și petrece concediul. Din păcate, dacă frumuseți sunt la tot pasul în județ, informațiile cu privire la ele lipsesc cu desăvârșire.
În județ s-au născut și nume care au marcat ortodoxia mondială: părintele Teoctist, părintele Cleopa și Sf. Ioan Iacob de la Neamț, zis si Hozevitul. Nici în acest caz autoritățile și mai marii Bisericii Ortodoxe nu profită și e astfel un alt traseu încă neelaborat care să atragă creștinii care vor să vizite locurile în care s-au născut cei trei. Mai mult, celor trei obiective li s-ar putea alătura și peștera Cuviosului Onufrie, din dealurile Voronei.
În ceea ce privește mănăstirile din nordul Moldovei, cei mai mulți se gândesc la cele din Neamț sau Suceava, însă la 20, 30 de kilometri de municipiul Botoșani se ascund frumuseți nebănuite.
„Sunt câteva scene în interiorul mănăstirii, în special în bolta turnului, în care predomină galbenul, de aici galbenul de Cosula. Așa cum este albastrul de Voroneț, așa este galbenul de Cosula”, spune protos. Calinic Chirvase, staret Manastirea Cosula.
Așezământul, construit în 1535, este plin de semnificații istorice. Mănăstirea se află la originea secularizării terenurilor mănăstirilor, decisă de Alexandru Ioan Cuza. Consiliul Județean a demarat un proiect de 3,5 de milioane de euro pentru restaurarea așezământului. La încă 15 kilometri, pe un drum asfaltat, se ajunge la Mănăstirea Vorona, locul unde a început să urce treptele slujirii bisericești cel care avea să devină Patriarhul Teoctist. Sunt doar două dintre mănăstirile și bisericile din lemn cu care se pot mândri botoșănenii.
Relaxare în mijlocul insulei de pe iaz
Județul Botoșani mai ascunde o bogăție neștiută: cele peste 150 de iazuri îl situează pe un onorant loc doi ca suprafață a luciului de apă, după județul Tulcea. Unul dintre proprietarii de iaz a construit o insuliță în mijlocul apei, la hotarul dintre mal, apă și stufăriș, un ponton artificial cu toate utilitățile pe care turiștii amatori de pescuit sau relaxare pot înnopta.
„Se poate foarte bine să stai o noapte să te odihnești în mijlocul apei, în mijlocul naturii. Ce te poate deranja acolo sunt doar cântatul broaștelor și al păsărilor seara”, spune Dumitru Bălan, investitor local.
Cei care au avut curajul să investească în obiectivelor turistice au însă un mare of: nu au existat proiecte menite să atragă turiști.
„S-ar putea face un turism de calitate și în Botoșani, dar cu anumite promovări. Ar trebui creeate anumite drumuri speciale, dar nu în sens fizic. Ar fi să se organizeze trasee în mod obișnuit, cred că s-ar găsi oameni de afaceri care ar putea să construiască pensiuni, un teren de fotbal. Ar trebui să fie și un număr suficient de turiști, la care să-ți convină să faci o astfel de investiție”, spune Dumitru Bălan.
Ce spun autoritățile
Dacă ar avea o strategie și s-ar investi în acest sens, județul Botoșani ar putea atrage mulți turiști amatori de fotografie în zonele sălbatice, în rezervațiile naturale. De altfel, în codrii Voronei există stejarul lângă care se spune că domnitorul Alexandru Ioan Cuza se oprea să se odihnească, iar lângă cel mai nordic oraș din țară, Dărăbani, există stejarii lui Ștefan cel Mare. Români sau străini, amatori de vânătoare sau de sporturi nautice, resursele sunt inepuizabile, însă puțini sunt cei care ajung să se bucure de ele, fără promovare eficientă și fără indicatoare turistice.
„Promovare, să facem promovare pentru ceea ce avem, să vorbim mai răspicat și mai apăsat despre ceea ce avem în județul Botoșani. În același timp, să ne intereseze și să ne doară ceea ce depinde de Botoșani, de ceea ce înseamnă lucruri importante și frumoase în Botoșani”, spune Costică Macaleți, prefectul județului Botosani.
Autoritățile promit că va fi bine. Vinovatul principal în opinia mai marilor județului este infrastructura rutieră, ceea ce îi ține departe pe potențialii vizitatori.
„Pai noi nu avem turism în Botoșani. Încercăm acum prin sprijinirea tuturor investitorilor care vor să investească și vrem să reabilităm drumurile care deschid zona Vorona, Oneaga. Eu am implementat și avem acum în derulare licitația pentru reabilitarea Mănăstirii Cosula, avem Mănăstirea Vorona, Mănăstirea Zosin și vreau să reabilitez și drumurile ca să putem să discutam de turism. Restul... pensiuni, nu știu dacă avem în județul Botoșani, în afară de cele din municipiul Botoșani, trei sau patru pensiuni”, spune Florin Țurcanu, președintele Consiliului Județean Botoșani.
Promovarea acestor bijuterii turistice ar atrage ca un magnet turiștii români și străini, implicit venituri la bugetele locale, dar și investiții private.
Campania RAPORT DE ŢARĂ Digi24
Timp de 21 de săptămâni, campania RAPORT DE ŢARĂ face radiografia României reale, în aşteptarea regionalizării. În fiecare zi, la orele 9, 13 şi 19, reporterii Digi24 transmit în direct din două judeţe ale ţării, cu atuurile şi punctele lor slabe. Susţine-ţi judeţul în campanie! Indiferent de unde ai fi, intră pe raportdetara.digi24.ro şi votează judeţul preferat.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
