Piața de asigurări, între provocări și soluții pentru o Românie asigurată
Articol sustinut de UNSAR UNSAR - Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România, în parteneriat cu Digi24, a lansat un nou proiect de informare, derulat sub egida „CĂTRE O ROMÂNIE ASIGURATĂ”. Astfel, pe parcursul a trei emisiuni dedicate, cu oamenii din asigurări și cu alți actori relevanți din viața publică, se identifică soluții și se evidențiază noi perspective în domeniul gestionării riscurilor.
DEZBATERE: PERSPECTIVA PIEȚEI LOCALE
A doua dintre aceste dezbateri îi are ca invitați pe Adrian MARIN, Președinte UNSAR, Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR, Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR, Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR, Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR.
După ce în prima dezbatere s-a discutat despre perspectiva europeană și alinierea pieței locale la contextul european, această a doua sesiune are ca temă provocările pe care le întâmpină liderii unor importante companii de asigurări reprezentate in Board-ul UNSAR în procesul de a răspunde nevoilor consumatorilor.
Reluăm mai jos câteva dintre principalele declarații din cea de-a doua emisiune:
Adrian MARIN, Președinte UNSAR:
S-au făcut pași mari spre digitalizare. La nivelul pieței, creșterea estimată pentru finalul acestui an de către ASF – Autoritatea de Supraveghere Financiară este una semnificativă, de 20%. Credem că din, acest punct de vedere, piața a trecut cu bine peste această perioadă. Din punct de vedere a gestionării pandemiei fiecare companie a luat măsuri necesare atât în interior, pentru protecția angajatilor, cât și în a interacționa cu clienții într-un alt mod.
74% din piata de asigurări generale reprezintă asigurări auto. Sperăm să mergem în viitor spre alte dimensiuni și să arătăm publicului larg necesitatea asigurărilor facultative. Dacă acest segment de asigurări auto este neprofitabil este foarte greu să acoperi anumite pierderi, ca și companie.
În 2020, oficial, au fost 17 accidente grave pe zi soldate cu moarte și sau rănire a unor persoane - toate acestea au un preț, si trebuie să ajustăm partea aceasta pentru a diminua eventualele neplăceri privind prețul.
Încrederea în asigurări trebuie recâștigată. Într-adevăr avem o problemă, la nivel de piață, cu acest faliment (CITY Insurance – n.red.), dar dacă mă uit, eu de exemplu fac parte dintr-o companie care în România a venit în 1835.
Asigurătorii plătesc zilnic despăgubiri de 3,5 milioane EUR. Suntem un ecosistem.
Mihai TECĂU, Membru al Boardului UNSAR:
Pandemia a reprezentat un exercițiu de forță pentru industria de asigurări, pentru a putea să oferim clienților aceleași servicii online, de la distanță.
Noi suntem în slujba clientului, iar serviciile noastre au și o parte emoțională foarte importantă. Trebuie să creștem încrederea pe care clienții o au în noi.
Nu e prima dată când se vorbește despre plafonarea tarifelor de primă RCA. Părerea mea este că și atunci s-a rupt această dezvoltare liberă a prețului în zona de RCA și nu cred că s-a făcut un pas foarte calculat sau foarte bine fundamentat. Piața se reglează prin propriile mecanisme. O repetare a acestui fenomen ar fi o egalizare între societățile de asigurări, ceea ce ar duce din nou la o scădere de încredere greu de gestionat.
Aș recomanda clienților ca, în primul rând, să se uite la capacitatea financiară a unei companii de asigurări și la puterea acesteia de a plăti daune, să ceară de la cel care o promovează foarte multe informații despre societatea respectivă – reclamații, cum plătesc daune, cu cine colaborează, cum sunt priviți etc. Cred că sunt lucruri foarte simple. Cel care vinde polița trebuie să fie bine pregătit să răspundă la toate aceste întrebări.
Aurel BADEA, Membru al Boardului UNSAR:
Pandemia a adus mai multă incertitudine pentru clienți. Iar noi, asigurătorii, cu asta ne ocupăm, cu administrarea incertitudinii pentru clienții noștri. Am reușit să le oferim soluțiile de care au nevoie, iar comportamentul de consum s-a schimbat, a fost nevoie de o adaptare rapidă în pandemie. A trebuit să ne reinventăm în această perioadă.
Produsul cu probleme de ani de zile este asigurarea obligatorie RCA. Din partea consumatorilor, pornind de la RCA, am avut un efect de contagiune la nivel de încredere pentru celelalte tipuri de servicii. Deși, dacă ne uităm la datele publice comunicate de ASF, numărul de reclamații este foarte mic pentru toate celelalte produse.
Propunerea (referitor la proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) aduce pe masa decidenților soluții care au cauzat problema actuală și dialogul este extrem de important. Noi, UNSAR, punem pe masă studii de impact și estimări cu privire la ce s-ar întâmpla dacă am merge în aceeași direcție în care s-a mers în perioada anterioară, direcție care a dus la situația de criză actuală. E important sa învățăm din lecțiile trecutului. Vom fi în continuare un partener de discuție în relația cu autoritățile, venind cu argumente.
UNSAR a început, alături de Membrii săi, să lucreze de câțiva ani pentru a acoperi deficitul de educație financiară. Există disponibilitate din partea noastră pentru a acoperi acest deficit. Educația financiară nu poate să aducă decât efecte pozitive. Comunicând, putem aduce mai multă transparență în rândul consumatorilor și să ieșim din zona de RCA, o etichetă care nu este bună. Sunt multe inițiative pe acest palier, și se vede cum se dezvoltă piața.
Marian BACHEȘ, Membru al Boardului UNSAR:
Există o disponibilitate și un efort permanent la nivelul industriei de a oferi servicii de calitate, de a veni în întâmpinarea nevoilor clienților și cred că, încet-încet, lucrurile vor intra într-un făgaș mai normal, în care să evităm situația de genul celei pe care tocmai am experimentat-o, în care un asigurător important din piață a ajuns în imposibilitatea de a-și mai respecta obligațiile (falimentul CITY Insurance – n. red.).
Avem nevoie și de sprijinul consumatorilor - o formă de responsabilizare. Prețul este important, dar dacă el este singurul criteriu care ne împinge în a alege un asigurător sau altul și nu calitatea pe care o oferă, atunci lucrurile sunt dificil de gestionat. Unul din rolurile consumatorilor este de a-i penaliza pe cei care nu oferă servicii de calitate prin evitarea produselor acestora. Pe segmentul RCA nu se întâmplă întotdeauna așa. Nici noi nu am făcut suficient pentru a sublinia că această poliță nu se refera doar la terți – este răspunderea noastră morală și materială pentru a repara prejudiciul.
Plafonarea (proiectul de lege privind plafonarea tarifelor RCA – n. red.) creează dezechilibre – asigurările fucționează în baza unor calcule de probabilități și a unor estimări de costuri. Când vii și plafonezi partea de venituri, dar partea de cheltuieli este cu totul liberă, așa cum e și normal, dintr-o dată această balanță devine foarte greu de ținut în zona de pozitivitate.
E ușor să spui că asigurările de sănătate nu sunt pentru acum și că, atunci când voi fi bătrân și bolnav o să-mi fac atunci o astfel de poliță, pentru că eu trebuie să câștig ceva. Există mentalitatea aceasta, că dacă am plătit o primă eu trebuie să-mi scot banii pe prima aia. Nu e chiar așa. Lucrurile trebuie privite din altă perspectivă și trebuie să înțelegem că suntem prea săraci ca să ne ținem unele riscuri în buzunarul propriu.
Paul SWOBODA, Membru al Boardului UNSAR:
La asigurări de viață avem o creștere, dar asta nu rezolvă problema deficitului de protecție, căci populația rămâne vulnerabilă în fața riscurilor – în cazul unui deces, al unei îmbolnăviri, a unui accident, multe familii s-ar confrunta cu o reducere a nivelului de trai. Pandemia nu a dus la o scădere semnificativă a acestui deficit. Mai mult, deficitul de protecție calculat printr-un raport realizat de un grup de experți independenți pentru UNSAR a crescut în fața acestor riscuri și se situează la 123 miliarde EUR, potrivit celor mai recente date.
Românii poate au devenit mai interesați de subiectul asigurărilor de viață, iar companiile de asigurare au fost aproape de oameni în toată această perioadă de pandemie. Ca urmare a îmbolnăvirii cu Sars-Cov-2, inclusiv a deceselor cauzate, au fost plătite indemnizații undeva la 9,3 milioane EUR în baza polițelor de viață și sănătate.
Majoritatea companiilor de asigurări și-au adaptat activitatea, și-a lărgit sfera de acoperire cu riscurile generate de COVID-19, asta chiar dacă există principiul internațional potrivit căruia riscurile generate de o pandemie reprezentau excluderi.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
