Preotul Marin Bica: Trebuie să facem ceea ce trebuie, nu ceea ce putem
„Primul meu copil, Justin, s-a născut cu o dizabilitate și atunci a apărut această idee ca să înființăm și noi o organizație aici, în municipiul Slatina.
E un piculeț mai dificil, dar nu imposibil. Trebuie să căutăm să ne concentrăm pe aceste activități care sunt în folosul și în beneficiul copiilor cu dizabilități.
Cred că nu trebuie să ne plângem. Cel mai bine este să căutăm să îi aducem cât mai aproape de lumea noastră.
Pe lângă Justin mai sunt încă vreo 249 de copii care beneficiază de serviciile organizației „Trebuie!”.
Am simțit să fac mai mult.
De multe ori poate că prea ne plângem și poate vrem să ne ajute altcineva, dar trebuie să ne ajutăm noi pe noi înșine și pe cei care sunt apropiați nouă.
Astăzi simțim o bucurie, ceea ce a fost, a fost, am uitat. Au fost într-adevăr și unele greutăți, dar nu a fost și nu este imposibil. Nimic nu este imposibil dacă ai credință în Dumnezeu și credința în oameni și cu ajutorul oamenilor de bine, uite că am reușit.
Simțim o împlinire, așa, de sine, că ei, uite, au putut să facă aceste activități în cadrul organizației și apoi au - atât de mult - au progresat. Au ajuns și la liceu și școli profesionale.
Unde mi se cere, acolo mă duc.
La parohie am grijă de partea aceasta spirituală și, bineînțeles, tot ceea ce include menirea preotului. Deci, nu putem să spunem că le facem pe unele sau le lăsăm pe altele.
Un om ordonat își găsește timp pentru tot și pentru toate.
Să ne dea Dumnezeu putere, să putem să facem aceste fapte.
Trebuie să avem rugăciunea aceasta permanentă către Bunul Dumnezeu.
De multe ori poate noi mai spunem „facem și noi ceea ce putem”, dar eu am un principiu: noi trebuie să facem ceea ce trebuie, nu ceea ce putem, pentru că, vedeți, dacă facem ceea ce trebuie, într-adevăr atingem un nivel superior, dacă putem să spunem așa, al menirii noastre pe acest pământ. Trebuie să facem ceea ce trebuie făcut, nu ceea ce putem.
Pentru că puterile noastre, de multe ori ni se par că ar fi, cum să spun, slăbite. Dar cu ajutorul lui Dumnezeu, cu ajutorul oamenilor facem ceea ce trebuie, dacă ne propunem să facem ceea ce trebuie.
Cum am familia de acasă, am și această familie. Nu le pot despărți.
Stau foarte mult în organizație și activez în această organizație cu drag și am căutat să fac lucrurile așa cum trebuiesc făcute, nu cum am putut”.
Preotul Bica, văzut de alții
Liliana Nedelea, directorul organizației „Trebuie!”: „Este un om extraordinar. Întotdeauna vine cu ceva nou, întotdeauna dumnealui este înaintea tuturor cu un pas, pentru că în '95, când a pus bazele organizației, foarte puțini se gândeau la așa ceva. Dumnealui a făcut un lucru pe care foarte puțini pot să îl facă”.
„Noi cred că nu am fi putut realiza tot ce a realizat preotul Bica”, mărturisește Lizeta Cioponea, mama unui copil cu dizabilități. „Este un om cu un suflet mare, mare, care își dorește și dăruiește tot ce este mai bun din dânsul pentru copiii noștri”.
„Sunt foarte uniți între ei, țin foarte mult la părintele Bica, îl consideră ca un tată, deoarece a făcut mult bine pentru ei”, spune Mihaela Oiță, voluntar. „Astfel le dă și lor o altă ocazie să colaboreze cu lumea, să aibă o grămadă de activități”.