Misiunea NATO din Afganistan, pe masa summitului de la Varșovia

Klaus Iohannis amână desemnarea premierului. „Coaliția pro-europeană continuă negocierile. Sunt optimist”

George Simion a mers la Palatul Cotroceni, pentru consultări, dar a anunțat că nu intră: „AUR nu recunoaște legitimitatea lui Iohannis”

Consultări la Palatul Cotroceni. Coaliția a stat sub 20 de minute. Partidele extremiste AUR, POT și SOS au refuzat să meargă

Ploi și lapoviță, în aproape toată țara. Meteorologii anunță și temperaturi de până la -15°

Elena Lasconi, după consultările cu Iohannis: „Am fost să îi transmitem că mandatul lui s-a încheiat şi că trebuie să-şi dea demisia”

Circul continuă în Parlament: Becali spune cum a făcut facultatea fără prezență. Șoșoacă jignește jurnaliștii. AUR îl atacă pe Iohannis

Influencerul Makaveli, amenințări din Parlament cu limbaj suburban: „Ascundeți-vă soțiile. Fiți cuminți, mergeți pe vârfuri”

Surse: Liberalii strâng semnături pentru a-l propune pe Crin Antonescu candidat comun la prezidențiale. PSD nu l-ar refuza

VIDEO: Incendiu puternic la Piața Matache din București

Prima misiune NATO în Afganistan a început în anul 2003, la doi ani după intervenţia militară a Statelor Unite împotriva talibanilor şi a lui Osama Bin Laden, responsabilul atacurilor teroriste de la 11 septembrie. În 2010, vârful intervenţiei în Afganistan, NATO aduna acolo nu mai puţin de 130.000 de soldaţi din 51 de ţări, membre ale Alianţei şi partenere. Din 2003 până 2014, în luptele împotriva talibanilor au căzut pe câmpul de luptă 3.500 de soldaţi NATO, dintre care 23 au fost cetăţeni români.

Schimbarea radicală de strategie a Alianţei Nord-Atlantice a venit în 2015, atunci când doar 12.000 de soldaţi din 39 de ţări mai erau cantonaţi pe teritoriul Afganistanului. Militarii nu se mai angajează în lupte directe cu talibanii, ci se ocupă doar de antrenarea forţelor de securitate afgane.

Desfăşurarea miltară are costuri pe măsură: doar în 2016, NATO şi Statele Unite au cheltuit peste patru miliarde şi jumătate de dolari.

„În ceea ce priveşte Afganistanul, am decis că vom continua misiunea Resolute Support. Vom avea o abordare regională flexibilă, adică vom rămâne în continuare în Kabul, dar şi în alte regiuni. Lucrăm acum la deciziile definitive în privinţa forţelor pentru anul 2017, vom decide numărul exact de militari mai târziu, anul acesta”, a spus secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg.

„Aşa cum le-am spus celorlalţi miniştri ai Apărării, asta susţine misiunea noastră împotriva terorismului, dar şi misiunea NATO Resolute Support. Cu cât forţele afgane sunt mai bine pregătite, cu atât militarii noştri sunt mai în siguranţă. Asta îi va ajuta pe afgani într-un moment important pentru ţara lor, ajutându-i să reducă riscurile, în timp ce noi ne pregătim pentru misiunile SUA şi NATO din 2017”, a adăugat secretarul american al Apărării, Ashton Carter.

600 de soldaţi români participă în acest an în misiunea din Afganistan. Printre atribuţii se numără şi asigurarea pazei bazei militare din Kandahar.

Kandaharul a fost ocupat de americani prin operațiunea Enduring Freedom. Atunci a devenit cea mai mare bază militară a NATO. La sol sunt câteva sute de clădiri care formează un oaș în miniatură: buncăre, săli de jocuri, comandamente militare. În 2005-2006 baza adăpostea peste 12.000 de oameni. Toți militari.

În mai, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis ca ţara noastră să continue şi anul următor misiunea din Afganistan.

„Consiliul a aprobat forțele armate ale României care pot fi puse la dispoziție pentru participarea la misiuni și operații în afara teritoriului statului român, conduse de NATO, Uniunea Europeană, ONU ăi OSCE în 2017. Armata României va putea participa cu 1.401 militari și civili”, a declarat la acea vreme președintele Klaus Iohannis.

La summitul de la Varşovia, şefii de stat şi de Guvern vor aproba continuarea misiunii din Afganistan şi după 2017.

„A fost luată o decizie de principiu pentru menţinerea aceluiaşi nivel de angajament, în aceleaşi locuri de dislocare, pentru 2017. România este al treilea contributor aliat ca importanţă în Afganistan. Rămâne de văzut în ce manieră viitorul angajamentului aliat din Afganistan va fi reflectat la summitul de la Varşovia”, a explicat ministrul Apărării Mihnea Motoc.

Securitatea în Afganistan este tot mai precară după încheierea misiunii de lupta a NATO şi retragerea majorităţii trupelor. Talibanii, inamicul numărul unu al guvernului afgan, şi o facţiune a grupării teroriste Stat Islamic se luptă pentru a prelua puterea în cele 400 de districte ale ţării.

Grupările talibane încearcă să recâştige controlul asupra unor regiuni importante. Au atacat în Kunar, o provincie din nord-estul ţării, aproape de graniţa cu Pakistanul. A urmat provincia Kunduz din nordul țării, o zonă în care talibanii nu aveau acces.

Peste două săptămâni a durat până când forţele de securitate afgane au reuşit să elibereze oraşul. Armata afgană se luptă cu peste 3.000 de luptători ISIS şi peste 60.000 de talibani. 

Citiți și: 

Comentariul lui Dan Cristian Turturică ”De cine nu ne poate proteja NATO”

Relațiile dintre NATO și Rusia. Șase decenii în 99 de secunde

Premierul Bulgariei rămâne ferm: „La Summitul NATO tema flotei comune nu va fi discutată”

Liderul talibanilor ar fi fost ucis de SUA

Interviu. Bogdan Aurescu explică mizele negocierilor de la summitul NATO