Foto: Agerpres
„Potrivit Codului penal, împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exercițiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepsește cu închisoare de la șase luni la trei ani. Totodată, persoana care oferă sau dă bani, bunuri ori alte foloase în scopul determinării unui cetățean să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidați ori un anumit candidat poate fi condamnată la pedeapsa cu închisoarea de la șase luni la trei ani și interzicerea exercitării unor drepturi”, a precizat Monica Dajbog.
Aceeași pedeapsă o riscă și persoana care votează fără a avea acest drept, introduce în urnă mai multe buletine de vot decât are dreptul, utilizează un act de identitate nul ori fals sau un buletin de vot fals ori votează de două sau de mai multe ori, în timp ce refuzul de a se conforma dispozițiilor președintelui biroului electoral al secției de votare cu privire la asigurarea ordinii în localul de vot și în afara acestuia, până la o distanță de 500 metri, se pedepsește cu amendă de la 2.200 la 3.000 de lei.
„Pentru continuarea propagandei electorale prin lansarea, afișarea sau distribuirea materialelor electorale de orice tip, precum și sfătuirea alegătorilor la sediul secțiilor de votare sau în jurul acestora pe o rază de 500 de metri să voteze sau să nu voteze anumite partide politice, alianțe politice, alianțe electorale ori candidați se aplică o amendă cuprinsă între 1.400 și 2.000 de lei”, a precizat Dajbog.
Ea a menționat că misiunile efectivelor MAI vor fi monitorizate și coordonate de la nivelul Centrului Național de Conducere Integrată care funcționează în sediul Ministerului Afacerilor Interne, care va fi în permanentă legătură cu comandamentele operaționale similare activate în fiecare județ pentru a asigura intervenția rapidă în situațiile de încălcare a legii.