La Mândra, țesăturile de pe vremuri și broderiile tadiționale au devenit o modă de export

Cod roșu de vreme extremă în România. Când va lovi viscolul

„Ne așteptăm la episoade mai severe” de iarnă. Vortexul polar și ciclonul Bert, explicate de climatologi

Ciolacu, criză de furie

Paradoxul din Educație: Performanță în învățământul de stat gratuit, cu bani din donații

Repartitoarele de căldură vor fi obligatorii de la 1 ianuarie 2025

Care este legătura dintre studii și nivelul de trai

Băsescu, despre un război nuclear: Putin nu-mi dă impresia că a plecat din lumea asta / Cine crede că Rusia va ceda teritoriu se înșală

Președintele Klaus Iohannis va fi chemat în Parlament (surse)

Primele reacții ale lui Simion și Piedone după înregistrarea audio în care ce se alintă cu „Satana” și „Sătănel”

Alina Zară a studiat teatrul, dar şi-a găsit împlinirea în satul natal cu nume pe care ea l-a transformat în renume. Acasă, la Mândra, Alina dă o nouă viaţă zestrei de tradiţii locale, pe care le-a iubit mereu. Aşa a învăţat de la bunica, mama Ruţa, cum o ştiau sătenii.

„Pânzele pe care le ţese suveica le-am transformat în tricouri, am spus poveştile pe care le spuneau bătrânele care ţeseau pânza cu suveică, am adunat copiii ca să audă poveştile şi de acolo Dumnezeu le-a aşezat şi le-a ordonat cu rost şi rânduială pe toate”, spune Alina Zară.

A scos din cufere uitate în poduri ţesături de pe vremuri, ştergare, feţe de masă, mâneci de ie sau gulere de cămăşi. Din ele s-a născut ideea tricourilor cu broderii tradiţionale de colecție, însoţite de mesaje. Acum, tricourile de la Mândra sunt celebre şi au lansat o modă.

„De exemplu, aceasta are o pânză pe care o am din zestrea dascălilor de aici, e un ştergar şi mesajul pleacă spre cineva din străinătate care îl face cadou şi atunci automat este Romanian T-shirt”, spune ea.

De curând, Alina a început un nou proiect: Colţul românesc. Este o pernuţă ca o reinterpretare în design modern a motivului Colţii Lupului. Dar şi ca semn de popas cu oameni dragi, unde oamenii mai schimbă o vorbă. Însă cel mai mult îi place să le arate copiilor din sat ce frumoase sunt cusăturile şi portul popular autentic.

„Pentru Ziua Universală a Iei, fetele şi-au propus să-și coasă singure prima lor ie. Şi ne-am apucat. Nu le învăţ foarte mult, ele mă învaţă pe mine. E fabulos cum îşi aleg semnele, cum le citesc”, spune Alina Zară.

Alina visează să deschidă într-o zi Muzeul de Pânze şi Poveşti la Mândra, pentru că i se pare cel mai frumos loc din lume.