Românii care au făcut 600 de milioane de farfurii. IPEC, o poveste în care porțelanul de Alba se întâlnește cu roboții
Despre România se spune că este o ţară cu o productivitate redusă, în care muncitorii lucrează mult, pe salarii mai mici decât în alte ţări şi, de multe ori mai slab calitativ. Pentru a dezvolta accelerat ţara, această situaţie trebuie să se schimbe, economia să devină mai valoroasă, prin tehnologie. Acest lucru se întâmplă şi avem antreprenori români care sunt campioni ai robotizării producţiei.
Unu la sută din vesela produsă la nivel mondial pleacă dintr-un loc din România. Şi pleacă în toată lumea, pentru că exportul este principala destinaţie a mărfurilor. Pleacă de la IPEC Alba Iulia, un business ale familiei Covaciu.
A început ca o afacere mică de familie, însă după mai bine de un sfert de secol a ajuns un grup cu şase fabrici. Dezvoltarea s-a făcut în pas cu vremurile - prin robotizare. IPEC este compania cu cel mai ridicat grad de automatizare din România.
Sergiu Voicu, reporter Digi24: Pentru Alba, cetatea este o mândrie, dar Alba mai are cu ce se mândri. Alba are IPEC. Ce înseamnă IPEC ?
Cristian Covaciu, antreprenor: IPEC înseamnă întreprinderea de porțelan Elena Covaciu.
Elena Covaciu este mama lui Cristian şi a lui Cosmin. Ea a lucrat zeci de ani la stat şi a fost directorul fabricii de porţelan din Alba.
Începuturile
„IPEC a apărut ca o necesitate de supravieţuire a familiei noastre, ca urmare a schimbarilor majore aduse în familie de Revoluţia din 1989”, spune Cristian Covaciu.
La începutul anilor 1990, părinţii au rămas fără loc de muncă. Situaţia cerea o readaptare rapidă.
„Am început prin a face articole decorative. Îmi aduc aminte de primele coşuleţe cu flori, de primele balerine”, rememorează Cosmin Covaciu, antreprenor.
Sergiu Voicu: Unde a început compania, unde a pus prima cărămidă?
Cristian Covaciu: În grădina casei am început. Îmi aduc aminte ca și acum. Era 1 decembrie 1990, venise toata elita țării să sărbătorească ziua națională, în noua Românie, la Alba Iulia. (...) Și atunci noi am tăiat cireșii din spatele casei şi am turnat prima placă de beton şi am ridicat prima baracă.
Cosmin Covaciu: Se vindea atunci, în 90, 92, 93, aproape orice pe piaţă. Lumea era înfometată de marfă, după perioada comunismului în care aveai bani, dar nu prea aveai ce să cumperi.
Sergiu Voicu: Plus că produsele voastre erau oferite cadou. Nu mergeai în vizită fără un coşulet, o balerină, un bibelou.
Tinerii antreprenori făceau la început totul singuri, iar rezultatele nu erau mereu cele așteptate. Primul cuptor a fost construit chiar de Cristian, dar s-a dărâmat după primul foc. Nici primele obiecte nu au ieșit bine din prima.
„Am dezvoltat o balerină foarte frumoasă şi am ars-o şi a doua zi toată lumea aştepta să deschidem cuptorul să vedem acele balerine. Şi dintr-o greşeală de design, toate erau ca după un chef, sprijinite una de alta”, își amintește Cristian Covaciu.
În primii patru ani, cererea era totuși atât de mare, încât familia Covaciu s-a tot extins și a ajuns să aibă aproape 200 de angajați.
„În 95, 96, piaţa a început să scadă şi atunci ne-am reorientat spre a produce articole de menaj, cum ar fi farfurii, boluri, castroane”, spune Cosmin Covaciu.
Călin Bran este acum director de producţie la IPEC. „Am început undeva în anul 1996 cu construcţia halei de peste drum”, arată el.
Două momente când au riscat tot
„Au fost două momente când am riscat tot”, povestește Cosmin Covaciu. „Când am deschis, atunci am riscat inclusiv casa în care locuiam, pentru credit. Şi în al doilea moment, când am schimbat tehnologia şi atunci am riscat şi ce câştigasem până în acel moment. Acelea au fost momentele critice”, spune antreprenorul.
Dar au avut noroc. Au câştigat un contract cu o firmă multinaţională ce le-a asigurat comenzi importante şi care le-a forţat mâna să se dezvolte şi mai mult, pentru a le putea onora cererea.
„Am început livrând un tir de marfă la 6 luni şi am ajuns să livrăm 5-6 tiruri pe zi pentru ei”, arată Cosmin.
Au crescut spaţiul de producţie şi personalul, dar nu a fost de ajuns. Aşa au decis să apeleze la roboţi, care să preia o parte din munca oamenilor.
„Descinderea” roboților
În anul 2000 când a fost montat primul robot, IPEC a devenit pionier mondial în privinţa tehnologiei în domeniul ceramicii. Dar era o problemă. Facturile la energie pentru fiecare robot erau mai mari decât salariile plătite muncitorilor care făceau acelaşi lucru.
Dar anii au trecut şi lucrurile s-au schimbat şi rezultatele se văd acum.
„Pe vremea respectivă toată lumea spunea că suntem nebuni. Acum spune că suntem vizionari”, constată Cristian. „Viziunea este de eficiență economică. Să fim cât mai eficienți pentru piața exportului. Iar acolo am avut drept competitori China, Thailanda, Vietnam, India”, spune antreprenorul.
„Noi am înţeles la IPEC că nu mai este timp de aşteptare. Lucrurile s-au schimbat radical în economie”, adaugă Cosmin.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Ce înseamnă producţia roboţilor, cum au schimbat roboţii existenţa acestei societăţi?
Călin Bran, director de producție: Chiar dacă aparent lumea se așteaptă ca roboții să înlocuiasca oamenii, nu este întotdeauna chiar așa. De obicei roboții îi utilizam pentru a efectua operații pe care oamenii nu le pot executa, pentru o precizie mai mare, pentru o calitate superioară.
Sergiu Voicu: Sunt peste 250 de roboţi aici, în fabrica din Alba, ce au o productivitate de speriat. Reuşesc să facă peste 40 de milioane de farfurii în fiecare an şi un lucru şi mai interesant este că această fabrică reuşeşte să exporte în China. Cum de exportăm ceramică în China, noi care importăm din China, masiv, orice?
Cristian Covaciu: Pentru ca suntem mai eficienți decât producătorii din China. Anumite produse pe care le facem pe roboți ei le fac cu mâna.
Călin Bran, director de producţie: Spre deosebire de om, robotul nu are nevoie de pauză de masă, nu oboseşte, nu se îmbolnăveşte.
Cristian Covaciu antreprenor: Limitarea umană este clară , ei nu pot face mai mult de 2000-3000 de bucăţi în condiţiile actuale. Dacă acum companii asemănătoare produc în medie de 7 euro per om pe oră, noi am ajuns la 20 de euro de om pe oră producţie, ceea ce ne permite să plătim mult mai bine oamenii şi numai anul trecut am avut o creştere de 30% la salarii.
Cosmin Covaciu antreprenor: În ultimele 12 luni lucrurile au crescut exponenţial. Am implementat peste 100 de roboţi doar în ultimele 12 luni.
Sergiu Voicu, jurnalist Digi24: Cum aţi trecut peste criză, de exemplu?
Cristian Covaciu: Noi în perioada de criză am crescut. Când toată lumea era în recesiune, noi am investit în tehnologie și am construit noi fabrici în perioada respectivă.
Sergiu Voicu: Ce înseamnă investițiile în această companie în acești 26 de ani?
Cosmin Covaciu: O veșnică durere de cap. (Râde). De ce ? Pentru că nu se mai termină.
IPEC a investit doar în roboţi 1,2 milioane de euro şi urmează alte investiţii în tehnologie de aproape 1 milion de euro.
Sergiu Voicu: Ce aveţi, ce nu au alţii?
Călin Bran: Spre exemplu avem o tehnologie de producție de cești deosebită de ce a existat pe piață până acum.
Adriana Giurca este director responsabil cu controlul de calitate.
„Dacă până acum peste tot în lume o ceaşcă sau o cană... se producea iniţial corpul ceştii şi după aceea, printr-un alt proces, tortiţa, după care ele veneau, lipite manual, noi am vrut să obţinem acest lucru printr-un singur proces. Presare ceaşcă, corp ceaşcă, tortiţă”, spune Adriana Giurca.
Și nu este singurul domeniu în care compania din Alba Iulia a dat startul în tehnologie la nivel mondial.
„Putem spune că am fost pionieri în ce vedeţi aici, la partea de glazurare, munca roboţilor în ceea ce priveşte partea de finisare a farfuriilor, în partea de presare”, spune Adriana Giurca.
Planuri de viitor
Sergiu Voicu: Roboții au crescut foarte mult productivitatea companiei, dar asta nu înseamnă că nu sunt și pierderi. Randamentul este în acest moment de 85%. Asta înseamna ca 15% din tot ce se fabrică se aruncă. Fie că obiectele sunt fisurate, ciobite sau chiar se sparg. Scopul este ca în următorii trei ani, în domeniul ceramicii, și mai ales aici la IPEC să fie o farfurie pierdere la 1 milion de produse.
„Apelând la metodele de identificare cu camere de vedere artificială, aceste defecte să fie identificate în stadiu incipient” arată care e scopul Adriana Giurca.
„Să facem prima fabrică în care nimeni nu va atinge produsele cu mâna, va fi complet automatizată, robotizată”, își mărturisește visul Cristian Covaciu.
„Acum, după cum vedeţi, toate operaţiile sunt automate, cu excepţia alimentării cu materie primă a liniei de producţie, care în viitor va fi şi ea automată”, spune Călin Bran, directorul de producție.
Sergiu Voicu: Odată ce a crescut numărul de roboți în fabrică, a scăzut numărul de oameni?
Cristian Covaciu: Nu am renunțat la oameni. Noi aici, în zonă, ducem lipsă de forță de muncă. Implementarea roboţilor vine şi ca urmare a unei lipse de forţă de muncă.
Compania are acum 800 de angajaţi, iar robotizarea şi mai mare, programată pentru anii următori, nu va reduce acest număr, spun antreprenorii. Pentru a nu da pe nimeni afară şi pentru a creşte şi mai mult producţia, familia Covaciu ia in calcul să extindă liniile de producţie, ajunse acum la șase hale.
„În 2018, 2019 în mod normal ar trebui să mai construim încă două fabrici și ne punem problema cum să facem, pentru că nu este forță de muncă în zonă”, spune Cristian Covaciu.
Sergiu Voicu: Cea mai mare cerere pentru ce categorie este? Ce se caută cel mai mult, ce se vinde cel mai mult?
Călin Bran, director de producție: În general sunt farfuriile clasice rotunde ca și volum, în culorile tradiționale alb, verde, varietatea însă e mult mai mare.
„Este interesant, că am făcut o socoteală, pe parcursul existenţei noastre, am făcut peste 600 de milioane de farfurii. Echivalentul unei farfurii pentru fiecare european şi nu numai”, adaugă Cristian. „Aproape că nu este zi la Hollywood în care să te uiţi la un film şi să vezi că se mânâncă în farfurii, care foarte probabil sunt produse în această companie”, completează el cu mândrie.
„Numărul 3 în Europa am ajuns în 2010, 2011 să fim. În 2010 şi 2011 ne-am dublat şi ne-am triplat activitatea. La început eram fericiți dacă vindeam 100 de balerine pe care le făceam manual în curtea casei, iar acum dacă comanda nu este de ordinul a zeci de mii de bucăţi, nu ne permitem să ne apucăm de ea, pentru că infrastructura este prea complicată şi prea scumpă. Suntem campioni la preţuri mici când avem comenzi mari”, explică antreprenorul.
Sergiu Voicu: Vă gândiţi deja la cine va prelua compania în perioada următoare ?
Cosmin Covaciu: Nu cred că avem dreptul să îi încărcăm pe copii cu o povară. Dacă copiii noștri vor alege să facă altceva, sunt întotdeauna manageri pregătiți să preia frâiele companiei.
Sergiu Voicu: Au câştigat bani aici ?
Cristian Covaciu: Da, a fost foarte interesant când şi-au dorit Iphone şi le-am spus că este ok să vă luaţi Iphone, dar trebuie să vă câştigaţi banii în companie: Şi după ce au lucrat o vară în companie au spus că maximum ce pot da pe un telefon sunt 67 de euro . Mai mult de atât nu dăm? Nu, că au fost foarte greu câştigaţi banii. Din clasa a VIII-a, în fiecare vacanţă lucrează în companie, ca să se obişnuiască uşor cu muncile de jos.
Sergiu Voicu: Se poate câştiga bine în România ?
Cristian Covaciu: Eu consider că da.
Sergiu Voicu: Vă consideraţi un om bogat?
Cristian Covaciu: Da, dar banii nu au fost niciodată un scop în viaţă pentru mine. Sunt un român normal!
Sergiu Voicu: Ați fost numit antreprenorul anului, cel mai bun om de afaceri din România. Ce înseamnă asta?
Cristian Covaciu: Nu știam dacă setul meu de valori va fi vreodată apreciat: cinste, corectitudine, onestitate, muncă și la un moment dat, uitându-te în jur, te întrebai dacă tu ești cel care greșește sau ceilalţi sunt cei care greșesc. Totuşi corectitudinea, cinstea, onestitatea sunt câteodată apreciate.
Sergiu Voicu: Dacă ar fi să cereţi ceva guvernanţilor ce aţi cere?
Cristian Covaciu: Stabilitate, stabilitate, stabilitate. Noi avem planuri pe următorii 15 ani. Cum să le realizezi dacă se schimbă nivelul de impozitare, nivelul de salarizare, se schimbă legi, se schimbă reguli? Ei schimbă regulile jocului, fiecare, în funcţie de cum are interes.
În loc de concluzii. Rezumat: ce înseamnă IPEC, în câteva proproziții:
Porțelanul românesc are o continuare de succes la Alba.
IPEC este cea mai tehnologizată companie din România.
La IPEC s-au făcut 600 de milioane de farfurii.
250 de roboţi fabrică farfurii, boluri şi căni.
Al treilea producător mondial de farfurii e în Alba.
La IPEC sunt fabricate 40 de milioane de farfurii în fiecare an.
Familia Covaciu reprezintă un nume în industria porţelanului.
Românii exportă farfurii în întreaga lume, inclusiv în China.
IPEC este un brand românesc de succes.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
