INTERVIU: Președintele PPE, Joseph Daul: „Nu l-am criticat pe domnul Ponta. Dumnealui mă critică mai mult”
Domnule Joseph Daul, sunteţi preşedintele PPE, un om de dreapta, un fost agricultor, un om de dreapta al Uniunii Europene. Aţi venit la Bucureşti pentru o singură zi, pentru a-l susţine în mod public pe candidatul dreptei la alegerile prezidenţiale din România, pe domnul Klaus Iohannis. Dar, sunt curios. De cât timp şi cât de bine îl cunoaşteţi pe domnul Iohannis? Şi care sunt, în mare, argumentele dumneavoastră în favoarea lui Iohannis şi pe ce se bazează ele?
Pe Iohannis îl cunosc mai ales din postura de primar al frumosului său oraş şi prin munca pe care el a depus-o în calitate de primar. Şi eu sunt un fost primar, al unui mic sat.
Da, de o mie de locuitori.
Şi am un mare respect pentru oamenii care gestionează localităţi. Pentru că sunt aproape de cetăţeni, acţionează zi de zi pentru cetăţeni, deci vorbesc în cunoştinţă de cauză. Este cel mai dur mandat pe care l-am avut, dar şi cel mai frumos pe care l-am trăit alături de cetăţeni. În acest fel l-am cunoscut, mai întâi la nivel de municipalitate şi apoi la nivel politic. Şi m-am convins că Klaus este, în viziunea mea, un om integru, care a muncit întotdeauna şi care şi-a făcut treaba bine. Iar acest lucru s-a văzut. Când eşti criticat, aşa cum unii mă critică pe mine, aşa cum Klaus este criticat, asta înseamnă că este o persoană care deranjează. Şi, de aceea, eu îi iau apărarea.
La Bucureşti, aţi discutat cu mai mulţi lideri de dreapta. Începem cu preşedintele Băsescu. Aşa cum aţi remarcat şi cum sunt sigur că ştiaţi deja, în România, dreapta politică este divizată, nu e deloc coerentă sau omogenă. Sunt mai multe orientări de dreapta, nu una singură. Chiar şi mai multe formaţiuni de centru-dreapta. Dumneavoastră, ca lider al grupării de dreapta la nivelul Parlamentului European, cu cine vă identificaţi din dreapta românească?
Eu sunt preşedintele PPE. Şi în gruparea mea sunt atâtea orientări diferite de dreapta. De aceea am venit în vizită între cele două tururi ale alegerilor. În primul tur, i-am lăsat pe alegători să se împartă. Apoi, în cel de-al doilea tur, cer unitate şi susţinere pentru candidatul nostru. Pentru că în toate ţările, şi nu e doar cazul României, acolo unde dreapta a fost unită, am câştigat. Iar acolo unde dreapta nu a fost unită, am pierdut. E un slogan pe care îl spun oriunde.
Cred că aici, în România, avem un caz aparte, în cazul dreptei. Chiar şi după primul tur, când avem un candidat câştigător din partea dreptei - pe domnul Iohannis - chiar şi acum există păreri diferite în ceea ce-l priveşte, păreri exprimate de liderii formaţiunilor de dreapta. De exemplu, doamna Udrea, care conduce un partid de centru-dreapta, spunea chiar înainte cu câteva ore de discuţia noastră că le va spune susţinătorilor săi să voteze împotriva candidatului de stânga, fără a-l susţine pe candidatul dreptei. Nu asta un lucru pur românesc?
Poate că da. Pentru că eu nu prea înţeleg. Sunt din Alsacia şi îi cunoaşteţi pe oamenii de acolo. Dacă sunt împotriva lui Ponta, sunt pentru Klaus.
Aşa cum spune şi logica, cum se spune şi în Alsacia.
Nu există un al treilea candidat. Deci, dacă vrea să voteze împotriva lui Ponta, trebuie să-l voteze pe Klaus. E foarte clar. Poate că e un demers românesc pe care nu-l înţeleg eu încă prea bine. Dar pentru mine, la întâlnirea pe care am avut-o cu doamna Udrea, a fost foarte clar. Ea spus, şi-a luat angajamentul, asta înseamnă că trebuie să-l voteze pe Klaus.
Cred, domnule preşedinte, că aţi avut o misiune destul de dificilă la Bucureşti, având în vedere că preşedintele român - pe care îl cunoaşteţi de multă vreme - a declarat înainte de primul tur alegerilor că el îi consideră pe ambii candidaţi, şi pe domnul Ponta, şi pe domnul Iohannis, nişte politicieni corupţi. V-am auzit în cadrul conferinţei de presă, la Bucureşti, spunând că îl susţineţi pe domnul Iohannis pentru că el respectă statul de drept, în timp ce contracandidatul său, nu. Asta înseamnă că aveţi o opinie diferită de a preşedintelui Băsescu.
Domnul Băsescu este un prieten cu care am colaborat întotdeauna foarte bine, în baza valorilor politice de centru-dreapta. De aceea, având formarea unui fost fermier care munceşte cu responsabilitate, m-am simţit obligat după întreaga colaborare cu domnul Băsescu în cariera mea la PPE, mai întâi în Parlament şi acum în partid. Domnul Băsescu a fost întotdeauna loial şi foarte corect în relaţia cu PPE, a apărat întodeauna valorile PPE.
Aţi avut impresia că domnul Băsescu îl susţine pe domnul Iohannis?
În această dimineaţă, da! Da, el susţine orientarea de centru-dreapta. Dar, şi aici avem acea retorică - aşa cum e şi în Franţa la nivel de partide politice - retorica românească care se aplică şi la nivelul partidelor politice. Dar, trebuie să fim mereu atenţi pentru că, uneori, alegătorii nu mai înţeleg mare lucru şi există riscul să stea acasă şi să nu mai voteze. Aceasta este marea problemă pentru formaţiunile de centru-dreapta.
Sunt total de acord. Şi apoi există răni care se cicatrizează urât, după campanii, după confruntări.
De aceea, eu sunt mereu la faţa locului. Săptămâna trecută am fost în Republica Moldova, cu o săptămână înainte, la formaţiunile de centru-dreapta din Bulgaria. Am o misiune minunată şi încerc întotdeauna să adun oamenii laolaltă.
În ceea ce priveşte politica fără graniţe, a platformelor şi ideologiilor comune în interiorul Uniunii Europene... Românii nu prea sunt la curent cu toate acestea. Au văzut că există lideri social-democraţi, care îl susţin pe domnul Ponta sau pe predecesorii săi, pe stadioane: domnul Svoboda, domnul Martin Schulz. Şi apoi sunt ceilalţi, ca dumneavoastră, de dreapta, care îi susţin pe candidaţii dreptei. Explicaţi puţin, pentru telespectatorii noştri... Faceţi politică la Bruxelles şi la Strasbourg. Ştiu că în urmă cu nişte ani aţi colaborat cu domnul Richard Corbett, în anii 2004-2005, într-un proiect care prevedea prerogative mai multe pentru Parlament în relaţia cu Comisia Europeană. Dar, mă întreb: faceţi politică pentru binele comun european, la Bruxelles, dar duceţi şi o politică partizană în ţările membre. Când sunteţi partizan, când sunteţi de comun acord? Ce să înţeleagă alegătorii?
Sunt două lucruri diferite. Există o politică naţională, există partidele care apără valori. Eu, când trebuie să lupt pentru diverse dosare la Bruxelles, dosare pe care le cunoaşteţi foarte bine, când trebuie să apăr instituţiile, există întotdeauna un acord între partidele democratice ale Parlamentului European.
Da!
Şi acest lucru a făcut Europa să avanseze. Dar, avem viziuni diferite în ceea ce priveşte valorile. Vă dau un exemplu: politica socială, economică şi socială. Diferenţa dintre socialişti şi noi: partidul de centru-dreapta vrea mai întâi respect pentru stat, pentru lege, pentru justiţie şi pentru combaterea corupţiei.
Sunt valorile dumneavoastră.
Vrem asta mult mai mult decât stânga.
Stânga are aceleaşi valori şi, în plus, solidaritatea.
Eu cred că solidaritatea este tot la noi. Singura diferenţă e că economia socială de piaţă constă în faptul că facem economia să meargă şi cu banii pe care îi câştigăm din economie facem proiecte sociale. Ce fac socialiştii? Cheltuiesc banii pe proiecte sociale, care nu se regăsesc în economie. Asta este deja o mare diferenţă. Şi aşa ajungem să strângem datorii şi să aducem ţări în situaţii similare celor din Irlanda, Spania, Portugalia, Grecia. Şi priviţi şi Franţa astăzi! Au crescut deficitul şi datoria. Asta este o mare diferenţă, totuşi!
De acord. Domnule preşedinte, cu toate acestea, văzând şi ştiind aceste lucruri putem spune sau trage concluzia că un candidat al dreptei, care împărtăşeşte valorile clasice ale dreptei, europene să spunem, franceze, germane, susţine mai curând valorile statului de drept, în vreme ce un politician de stânga - nu? Valorile statului de drept pot fi împărtăşite atât de stânga, cât şi de dreapta?
Da, desigur.
În acelaşi timp?
Da, desigur. Eu nu afirm contrariul în ceea ce priveşte anumite valori şi v-am explicat diferenţa.
Da, dar aţi subliniat diferenţa între domnul Iohannis şi domnul Ponta astăzi la Bucureşti spunând că domnul Iohannis este cel care mai degrabă respectă valorile statului de drept decât domnul Ponta.
V-am spus foarte sincer. Domnul Ponta m-a criticat săptămâna trecută. De altfel, acest lucru îmi place: înseamnă că exist.
Că sunteţi prezent şi în România.
Ceea ce înseamnă că sunt prezent. Nu l-am criticat niciodată pe domnul Ponta, l-am atacat numai când nu a vrut să respecte drepturile instituţiilor, când a început să urmărească a-l destitui pe preşedintele Republicii şi nu a respectat ceea ce este scris în aceste instituţii. Acesta este statul de drept. În această privinţă l-am criticat. Altfel, nu l-am criticat pe domnul Ponta. Dumnealui mă critică mult mai mult, dar acest lucru nu mă deranjează. Şi cred că acestea, tocmai acestea sunt adevăratele valori ale PPE, iar în această privinţă sunt intransigent: stat de drept, justiţie şi lupta împotriva corupţiei. De ce? Pentru că fără ele - şi o spun pentru că, în calitate de preşedinte PPE, călătoresc mult, în Balcani, pretutindeni în vecinătatea voastră, în Ucraina, în Republica Moldova şi în alte ţări -, dacă nu aveţi stat de drept nu aveţi investiţii, iar dacă nu aveţi investiţii nu aveţi creştere economică, ci numai oligarhii mafiei ...În aceste condiţii, tinerii sunt obligaţi să plece, iar în acest fel nu se dezvoltă economiile sociale ale pieţei.
Aţi descris cazul românesc acum, prin cuvintele dumneavoastră?
Nu, v-am spus ceea ce se întâmplă atunci când nu există stat de drept, justiţie şi luptă împotriva corupţiei.
Domnule Daul, vă reamintiţi cu siguranţă episodul din 2012, când preşedintele Băsescu a fost suspendat, după care am avut un referendum popular în urma căruia şi-a reluat funcţia. Atunci, dacă îmi aduc bine aminte, aţi criticat acea situaţie.
Da.
V-aţi revizuit cumva atitudinea mai degrabă critică, a dumneavoastră în special, şi a Vestului, în general, avută chiar şi de social-democraţi, acum la doi ani după cele întâmplate?
Trebuie să respectăm instituţiile, trebuie să respectăm statul de drept. O repet. Ce concluzii vreţi să tragă concetăţenii noştri dacă se modifică sistemul şi este adaptat pentru cei care îi aranjează pe unii oameni pentru a face - mă scuzaţi! - bani. Nu, nu acesta este statul de drept. Sunt extrem de dur în privinţa acestui subiect.
De acord. Cum vă explicaţi, domnule preşedinte, că românii, care sunt printre cei mai recenţi membri ai Uniunii Europene, sunt puţin surprinşi şi contrariaţi când văd un mare om politic, o personalitate europeană cunoscută, care vine în aceste momente la Bucureşti şi care critică starea actuală de lucruri. Pentru dumneavoastră este clar, între aliaţi, între egali: discutăm, dar ne şi criticăm unii pe alţii.
Acest lucru face parte din joc.
Da. Dacă doriţi să detaliaţi puţin.
Chiar şi în cadrul propriei familii politice, în această dimineaţă, cu câţiva dintre cei din familia mea de centru-deapta am fost foarte dur, foarte dur. Am spus: aveţi dreptul să daţi un vot pozitiv sau unul negativ, dar nu aveţi dreptul să puneţi sub semnul întrebării sistemul de vot, să pui anumite semne pe buletinul de vot. Nu, acesta nu este statul de drept. Prin urmare, sunt adesea extrem de dur şi în familie, întrucât cred că în familie trebuie să spunem adevărul, după care ne facem jocul politic.
Participarea la votul pentru alegerile prezidenţiale în ţara dumneavoastră, Franţa, în urmă cu doi ani, a fost undeva în jur de 75%.
Da, aproape 80%, da.
Credeţi că participarea la vot este un semnal pentru angajamentul democrati c şi de ce pledaţi - dacă acesta este cazul - pentru conştiinţa democratică ce se exprimă prin votul alegătorilor, care ies la vot în ziua alegerilor?
Cred că democraţia este un lucru minunat. Democraţia trebuie pusă în practică, exprimată de către popor. Aici este locul în care poporul se poate exprima. Să luăm ca exemplu Franţa. Poporul se exprimă astăzi printr-un vot populist. Este un mod de a se exprima, este un avertisment pe care îl lansează spre noi, partidele politice, dar poporul trebuie totuşi să se exprime. De aceea, cred că votul din Franţa pentru preşedinţia Republicii este unul extrem de important pe cât este cel pentru primării. Am fost primar în oraşul meu. Am avut întotdeauna o prezenţă la vot de 85% dintre votanţi care mergeau la vot. 85% - aceasta este adevărata democraţie.
Da. Avem mai mult dreptul să criticăm dacă votăm... decât dacă nu o facem.
De câte ori nu le-am spus oamenilor că prima întrebare pe care o pun este dacă au mers la vot. Dacă omul îmi răspunde că nu serveşte la nimic, atunci îi spun să înceteze şi să accepte decizia celorlalţi, care au votat. Aceasta este democraţia.
Domnule preşedinte, văzute dinspre Bruxelles - şi întreb acest lucru pentru că aţi fost mereu în situaţia de a compara, de a călători mult, de a cunoaşte spre exemplu cazul Ţărilor Baltice şi al altora, precum Ucraina, care a rămas în faţa porţilor Europei şi, prin urmare, faceţi tot timpul comparaţii în mod inevitabil - care credeţi că sunt urgenţele democraţiei româneşti? Poate că România are anumite atuuri, dar sunt şi dificultăţi temporare, să spunem, sau cronice deja în procesul democratic din această ţară?
Nu este vorba numai de România. Eu am o viziune globală asupra Europei. În acest moment eu sunt extrem de critic în ceea ce priveşte funcţionarea sistemelor de justiţie din Uniunea Europeană, nu numai în ceea ce priveşte justiţia din România. Iar atunci când am fost preşedintele grupului meu parlamentar am spus că trebuie ca noua Comisie să instaureze un sistem - eu nu sunt un specialist - care să includă, spre exemplu, judecători, avocaţi din cele 28 de ţări care să poată analiza funcţionarea sistemelor de justiţie europene, nu pentru a-l apăra pe domnul Daul sau pe dumneavoastră sau pe noi. Nu!
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
