GENERAŢIA X|Digi24. Povestea unuia dintre milionarii IT-ului din România
Gabriel Mardarasevici face parte din ultima generaţie de tineri români care au mai prins o repartiţie la absolvirea facultăţii. În 1990 s-a angajat asistent la Universitatea Tehnică din Iaşi. Ingineria părea un domeniu de viitor până la Revoluţie: în zona industrială din Iaşi lucrau aproape o sută de mii de oameni. Percepţia s-a schimbat brusc în România capitalistă. Gabriel a plecat în căutarea celei de-a doua slujbe şi s-a angajat în 1991 la firma de computere a unui student.
Gabriel Mardarasevici: „Am mers ca şi angajat, angajat de după-amiază, angajat bun la toate şi nu e o metaforă. Primul contact cu afacerile şi cu industria IT a fost generat de o nevoie, nevoie materială. Se născuse primul copil al nostru, stăteam într-o garsonieră la etajul 11 undeva în oraşul Iaşi, cu soţia, cu copilul, cu mama soacră, era destul de greu şi evident căutam cu toţii variante să ne îmbunătăţim calitatea vieţii”.
La trei ani după ce a testat piaţa IT, a înţeles că e un domeniu de viitor. A renunţat la cariera universitară şi s-a dedicat desluşirii secretelor economiei de piaţă.
Gabriel Mardarasevici: „Nimeni nu ştia cum funcţionează lucrurile, abia învăţam cu toţii ce e aceea o factură. Ne-am dus la un client şi i-am livrat un portbagaj de calculatoare, cam ăsta era maximul IT-ului la vremea respectivă, şi i-am livrat un portbagaj de calculatoare şi când am plecat de acolo noi aşteptam să fim plătiţi. Modalitatea cea mai prezentă de plată atunci era cash, pur şi simplu, şi omul ne-a dat un cec. Ne-am speriat! Nici măcar nu mai văzusem un cec la vremea respectivă, nu ştiam ce să facem cu el”.
În 1996, a devenit acţionar majoritar la firma de calculatoare. Atunci au început provocările şi călătoria către dezvoltarea unei industrii, în condiţiile în care componenta de software nu exista în Iaşi la acea vreme.
Gabriel Mardarasevici: „Diferenţa faţă de ceea ce înseamnă IT astăzi după 20 de ani şi ce era atunci e, nu ştiu ca şi cum ar fi fără să exagerez diferenţa dintre o căruţă şi un autoturism. Cu amândouă te puteai deplasa, dar în ceea ce înseamnă modul de a conduce, grijile de operare pe subiectul respectiv sunt cu totul şi cu totul diferite”.
A început să producă aplicaţii informatice pentru companii şi organizaţii în 1998. Clienţii veneau din mediul privat. Fabricile din Iaşi, deşi se confruntau cu o scădere a producţiei şi cu probleme financiare, nu au apelat la softuri care să simplifice activitatea de gestiune.
Gabriel Mardarasevici: „Exista temerea că se instalează şi ies tot felul de nenorociri la suprafaţă în momentul când se instalează un sistem IT, ştiu eu pierderi ale organizaţiei, ştiu eu, chiar lucruri necurate făcute în organizaţie în anii din urmă, dar până la urmă aşa trebuia să se facă managementul corect şi lumea a fost reticentă”.
Prof.univ. Petru Duşa, consultant IT: „Industria grea cerea muncă grea şi având puţină inteligenţă artificială munca devenea şi mai grea. Dispariţia industriei grele ori a ceea ce noi numeam marea industrie nu a fost pentru IT o suferinţă, IT-ul şi-a găsit alte zone, avea deja resursele umane ceea ce e lucrul cel mai important în IT”.
În urmă cu zece ani, Gabriel a vândut compania unui mare jucător în piaţa IT. Tranzacţia s-a făcut în schimbul a 7,5 milioane de euro. A fost cea mai mare vânzare de pe piaţa ieşeană din ultimii 25 de ani. Apoi, a pornit o altă companie, despre care spune acum că are o valoare de vânzare mai mare. Cert este că astăzi Iaşiul este pe locul trei în ţară în privinţa numărului de angajaţi în IT.
Dan Gafițeanu, manager HR, firmă IT Iaşi: „Este o gură de oxigen în direcţia noilor oportunităţi de slujbe şi de lucru şi pentru a câştiga un trai cel puţin decent, dacă nu mai mult decât decent. Cred că se ştie că în zona IT salariile sunt puţin peste media reală”.
Venitul lunar al unui senior ajunge la 3.000 de euro, iar un debutant câştigă cel puţin 500 de euro pe lună.
Victor Livadaru, programator: „Pentru noi nu a fost greu în sensul în care nouă ni s-a cerut mai degrabă atitudine sau caracter în sensul că să arăţi că vrei să înveţi după care angajatorul se ocupă de tine în sensul în care îţi oferă şi training-uri, îşi oferă şi informaţiile de care ai nevoie şi tot ce e necesar din punct de vedere material şi nu numai, ca şi cunoştinţe ca să poţi performa”. Peste 6.000 de persoane lucrează în companiile de profil din Iaşi, într-o industrie care a cunoscut cea mai mare dezvoltare în ultimii 3 ani.
Shannon Lynch, vicepreşedinte companie IT, California: „Când am evaluat diferitele opţiuni din Europa, costurile au fost în mod cert luate în considerare. Dar nu am vrut doar costuri scăzute, am vrut specialişti high-tech excepţionali şi le-am găsit pe ambele în România şi în mod particular în Iaşi”.
Gabriel Mardarasevici: „Nu este exclus ca peste 7-8 ani de zile să trăim exact aceeaşi, poate dramă e mult spus, dar să spunem dramă a industriei textile în care atâta vreme cât au fost salariile foarte mici aici s-au mulţumit şi au făcut acel lohn, să nu ne trezim exact cu acelaşi model în IT. În momentul în care, ştiu eu, în Ucraina se limpezesc lucrurile, sau în Rusia sau în Belarus sau mai departe să se mute”.
Aproape 3.000 de firme activează în acest moment în industria software din Iaşi. 44 dintre acestea au avut în 2013 o cifră de afaceri între 500.000 şi un milion de lei.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
