Explicația CURS-Avangarde pentru diferențele de procente dintre exit-poll și rezultatele finale la alegerile locale

CURS-Avangarde explică într-un document postat pe site cum au apărut diferențele între procentele anunțate de cele două institute la exit-poll-ul de duminică și rezultatele finale ale alegerilor locale din București, anunțate de Biroul Electoral Central. CURS-Avangarde îl creditase pe Nicușor Dan cu 47,8% din voturile bucureștenilor la exit-poll-ul de la ora 21.00, în vreme ce rezultatul oficial al noului primar a fost de 42,8%. În cazul Gabrielei Firea, diferența a fost de 0,2%.

Operatorii celor două institute au aplicat chestionare la 120 de secții de votare din București, distribuite proporțional cu numărul de votanți pe cele 6 sectoare, potrivit documentului menționat. au fost intervievați peste 13.000 de votanți.

„Marjele de eroare calculate și asumate pentru cele 3 municipii (București, Craiova, Constanța - n.r.) și cele 6 sectoare din București au luat în calcul, pe de o parte, numărul de votanți intervievați în fiecare caz, și, pe de altă parte, influența unor facturi disfuncționali precum numărul votanților care au refuzat să răspundă, dificultăți ale unor operatori de interviu în a discuta cu votanții chiar la ieșirea din sala de vot, înlocuirea de ultim moment a unor operatori de interviu etc. (...)

Toate marjele de eroare stabilite sunt asumate la un nivel de încredere de ±95%, ceea ce înseamnă că în cinci cazuri dintr-o sută sunt acceptate erori de eșantionare. Menționăm că abaterile se calculează la nivel de procent, respectiv la scorul obținut de fiecare candidat, persoană sau partid și nu la distanța dintre procente, cum greșit se mai invocă în mass-media, deși la ecarturi marja de eroare se calculează altfel. O astfel de abordare face ca în loc să se vorbească, de exemplu, de o abatere de ±2-3% să se invoce predicții exagerate cu diferențe chiar și de 10 procente, deși abaterile care contează sunt cele situate în afara marjei de eroare pentru fiecare candidat, sau în afara marjei de eroare calculată la nivel de ecart sau distanță, procedeu utilizat uneori în SUA unde contează doar doi candidați, pe când în România locul doi ne apare într-o ierarhie cu mai mulți candidați”, se arată în document.

CURS-Avangarde mai spune că principalele criterii de evaluare a performanței exit-poll-urilor realizate în cele trei municipii sunt:

- este identificat sau estimat câștigătorul;
- estimarea ierarhiei candidaților pentru funcția de primar, de municipiu și de sectoare;
- estimarea ierarhiei partidelor în funcție de ponderea consilierilor municipali și consilierilor de sector;
- încadrarea în marjele maxime de eroare stabilite;
- abaterea sau media abaterilor rezultatelor oferite de sondajele la urne față de cele oferite de BEC.

Din acest punct de vedere, CURS-Avangarde arată că a estimat corect câștigătorii în cele trei orașe: „s-a estimat corect câștigătorul funcției de Primar General, de Primar al municipiului Craiova și de Primar al municipiului Constanța. Primarul General a fost estimat cu o abatere semnificativă, dar primarii municipiilor Constanța și Craiova au fost estimați cu mai mare precizie, practic, chiar cu scorul luat la numărătoare. Invocarea distanței dintre candidați nu are relevanță dacă nu se iau în considerare rezultatele BEC și marja de eroare stabilită. De fapt, practic, distanța dintre locul 1 și 2 se reduce la 2,4%, dacă se cad cele 5 procente de la locul 1, conform datelor BEC și 2,6 procente ale marjei de eroare”.

De asemenea, CURS-Avangarde susține că a îndeplinit și celelalte criterii - ierarhia candidaților, ierarhia partidelor, medie mică a abaterilor etc.

În privința abaterilor semnalate, documentul oferă și câteva posibile explicații: rata mare de refuz de a răspunde sau frica unora de a recunoaște cu cine au votat.

Considerăm că unele abateri, care apar mai ales în cazul unor sectoare din București, sunt cauzate de procentul mare al refuzurilor de a răspunde la chestionare, de peste 25% din totalul respondenților. Cei care au refuzat fac parte, cu precădere, din anumite grupuri vulnerabile, cum este populația de peste 60 de ani care a arătat o reținere mare față de discuțiile cu operatorii de interviu, foarte posibil și din cauza fricii de îmbolnăvire cu coronavirus. Dacă aceste refuzuri sunt corelate și cu eșantioanele mai mici stabilite pentru sectoarele din București, cel mai mic eșantion fiind cel din sectorul 1, atunci se poate explica, parțial, diferența semnificativă dintre locurile 1 și 2 pentru funcția de primar, dintre rezultatele sondajului la urne și cele publicate de BEC, situație care încă se discută și după numărătorile oficiale. Nu excludem nici funcționarea unei anumite spirale a tăcerii care să defavorizeze candidații PSD știut fiind că acest partid a fost atacat mai accentuat în mass-media, astfel încât unii dintre alegătorii săi să nu arate cu cine au votat, mai ales în sectorul 1, cu electorat mai intelectualizat (50% cu studii superioare) și mai îmbătrânit. Așa se explică, cel puțin parțial, subestimarea șansei de primar pentru candidatul PSD la primăria sectorului 1 și supraestimarea candidaților USR-Plus, tinerii răspunzând cu solicitudine operatorilor de interviu”, susține documentul.

Documentul elaborat de CURS-Avangarde poate fi citit integral aici: Comentariu exit-poll - CURS-Avangarde

Editor : Bogdan Păcurar