EXCLUSIV. Sibiu-Orăştie, autostrada greșelilor în lanț
De trei ani, Narcis Neaga conduce Compania Naţională de Drumuri. Aproape întreaga bucată de şosea dintre Cunţa şi Sălişte, parte a autostrăzii Orăştie-Sibiu, s-a construit în mandatul său, în perioada 2012-1015. Cei 22 de kilometri de şosea de mare viteză au fost inauguraţi cu numai două zile înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale de anul trecut.
La opt luni de la darea şoselei în folosinţă, drumul e plin de fisuri. „Păi, deocamdată se lucrează pe costurile constructorului. Statul nu cheltuie niciun ban. El a avut un proiect. Ar fi trebuit să respecte proiectul. Noi considerăm că a fost o greşeală de execuţie. Nu au respectat proiectul. Ei voiau să închidă traficul complet pe autostradă. Noi am respins acest lucru şi iată că s-a putut face această reparaţie şi sub trafic”, a declarat Narcis Neaga.
Şi, până la urmă, de ce s-a crăpat asfatul pe zeci de metri, pe o autostradă nouă?
„E vorba de infiltrarea apei sub șosea, e vorba de neterminarea lucrărilor, dat fiind faptul că au fost oprite o perioadă de timp, șanțuri, rigole, drenuri nefuncționale, deci alte cauze decât alunecările de teren”, a spus Nicolae Boţu, profesor la Facultatea de Construcţii din Iaşi.
O altă cauză este turnarea fundaţiei la o adâncime de doar un metru, arată un raport întocmit de inginerul Sanda Manea, preşedintele Societăţii Române de Geotehnică, pentru Compania de Drumuri, şi obţinut în exclusivitate de către Digi24. Cum solul din zonă este argilos, specialiştii recomandă ca fundaţia autostrăzii să aibă o adâncime de cel puţin două ori mai mare.
Cei 22 de kilometri de autostradă au fost daţi în folosinţă fără ca drumarul, firmele italiane Impregilo şi Salini, să fi terminat lucrările.
Șosea crăpată pe o lungime de 20 de metri
Problemele au apărut la doar două săptămâni după inaugurare. Şoseaua s-a crăpat pe o lungime de 20 de metri.
Italienii au reparat crăpăturile imediat. După iarnă, acestea au reapărut. A urmat o nouă lucrare provizorie, care a fost făcută în perioada ianuarie-martie 2015.
În iunie însă, supriză! Crăpăturile au reapărut, iar situaţia a devenit şi mai gravă: pe câteva sute de metri au apărut şi denivelări.
Sătui să aştepte după constructor să repare şoseaua, şefii de la Drumuri au anunţat că vor face ei cârpelile. A doua zi după decizia CNADNR, pe 2 iulie, muncitorii companiei italiene au venit la muncă.
Constructorul a reparat deocamdată denivelările şi fisurile care au apărut aici. Este însă vorba doar despre o lucrare provizorie.
Impregilo cârpeşte în continuare cei 22 de kilometri de şosea şi la jumătatea lunii iulie. De fapt, autostrada nu este recepţionată de statul român nici acum, deşi pe ea se circulă.
Pentru toate această serie de greşeli şi cârpeli, nu este sancţionat nimeni: nici drumarul, nici angajaţii de la Compania de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale. Cei 22 de kilometri, care au costat 183 de milioane de euro, sunt plătiţi în proporţie de 93 la sută. Din fonduri europene - 85 la sută, iar restul - din bugetul de stat.
Probleme la viaductul de 44 de milioane de euro
Mai grav este că viaductul de la Aciliu, mândria infrastructurii româneşti, este făcut defectuos. Iar asta se arată chiar într-un raport intern al companiei Impregilo. Viaductul are o lugime de un kilometru şi este înalt cât un bloc cu 20 de etaje. Construcţia lui a costat 44 de milioane de euro, dar pilonii construcţiei sunt fisuraţi, spune Impregilo în propriul raport. Lucrările au fost făcute de firma italiană Collini, după ce Impregilo i le-a subcontractat.
„Vrem să vă atragem atenţia asupra faptului că o parte a lucrărilor efectuate de către firma dvs. nu corespund cerinţelor contractuale”, reproşează, într-o scrisoare, contractorul italian firmei Collini.
Reprezentanţii constructorului au făcut o vizită pe şantier cu o lună înainte de inaugurare, când au constatat fisurile din pilonii viaductului. Compania de Autostrăzi, informată de italieni, a decis însă că fisurile nu pun în pericol traficul şi a inaugurat autostrada.
La opt luni de la semnalarea problemelor, CNADNR spune într-un comunicat de presă că reparațiile la fisurile apărute în viaductul de la Aciliu vor începe în această vară şi că vor dura 2 luni. Este iulie şi nu munceşte nimeni la repararea viaductului.
Terasamentul o ia la vale
La începutul lunii iulie, şoferii au observat că în zonă au apărut alunecări de teren. Terasamentul dă semne că o ia la vale: un parapet e îndoit, o placă de beton e spartă, un semn rutier - strâmbat, țevile de scurgere sunt contorsionate.
Compania de Drumuri recunoaşte că în zonă au apărut alunecări de teren de suprafaţă. Potrivit şefilor de la Drumuri, în proiect erau prevăzute în zonă consolidări cu coloane deep-mixing, care nu au fost încă realizate.
„Dacă se produc tasări şi alunecări ale rampei sub viaduct, atunci este foarte grav. Înseamnă că execuţia, poate şi proiectarea, dar şi execuţia au fost prost realizate. Altfel spus, este posibil ca nici pământul să nu fie de cea mai bună calitate pentru o astfel de rampă. Şi atunci se pot obţine nişte tasări diferenţiate foarte mari între rampa de acces pe viaduct şi viaductul propriu-zis. Putem să mergem către viaduct şi să constatăm că viaductul este mai sus decât zona de pământ armat”, spune Nicolae Boţu.
Că alunecările de teren sunt marea problemă a acestei autostrăzi o arată şi un raport al şefului Societăţii Române de Geotehnică, primit de CNADNR.
În el scrie, negru pe alb, că autostrada dintre Cunţa şi Sălişte a pornit cu stângul încă din faza de proiectare: „investigaţiile geotehnice s-au realizat numai pe traseul drumului, care ulterior a fost sensibil modificat. Cercetările geotehnice de detaliu au fost realizate după apariția primelor semne ale fenomenelor de instabilitate a solului". Proiectul tehnic de către firma Tecnic Consulting Engineering, care se ocupă acum de studiul de fezabilitate al autostrăzii Sibiu-Piteşti.
Constructorul italian a avut şi el un rol major în accentuarea problemelor. Primele semne că pământul o ia la vale au fost în februarie 2012. Și cu toate acestea, primele propuneri de remediere a problemelor apărute din cauza alunecărilor de teren au venit abia după un an. În 2013, Compania de Drumuri a respins mai multe soluții propuse de Impregilo pentru stabilizarea terenului. Una dintre ele presupunea costuri de 90 de milioane de euro.
Raportul spune că excavaţiile au fost realizate fără un plan clar, pe suprafeţe mult prea mari şi cu pante ale taluzurilor mult mai abrupte decât cele proiectate. În plus, timp de un an - un an şi jumătate lucrările au fost sistate fix în zonele instabile, fără a se lua măsuri de protecţie şi reparare a suprafeţelor fisurate, aşa că apa din precipitaţii a pătruns uşor în teren. Nu s-au protejat lucrările nici pentru perioada de îngheţ - dezgheţ. Execuţia defectuoasă a dus şi ea la apariţia unor noi zone cu probleme.
Materiale de proastă calitate
Abia în 2015, la patru ani de la începerea lucrărilor, CNADNR îşi face griji în legătură cu alunecările de teren de pe cei 22 de kilometri de drum: „În momentul de faţă este în curs de elaborare o expertiză tehnică, în baza căreia Antreprenorul (firma de construcţii, n.r) va adopta soluţii de remediere a problemelor, de stabilizare a alunecărilor existente şi de refacere a elementelor degradate”.
În afara fisurilor, a alunecărilor de teren şi a greşelilor de execuţie, sunt probleme şi cu materialele folosite. Ele sunt fie de proastă calitate, fie turnate în condiţii meteo nefavorabile, potrivit altor rapoarte obţinute în exclusivitate de Digi24.
De la începerea lucrărilor, în 2012, şi până în mai anului trecut, Consitrans, firma aleasă să supravegheze calitatea lucrărilor, identifica mari probleme: materialul de umplutură neconform, aşternerea straturilor de asfalt fără tratarea fisurilor din stratul de balast, turnarea asfaltului la temperaturi de 2-3 grade Celsius, parapete de siguranță din materiale neaprobate.
„Toate mixturile asfaltice se aștern la temperaturi mai mari de 10 grade Celsius. Dacă se folosește bitum aditivat, temperatura minimă va fi de 15 grade. Dacă se lucrează la temperaturi mai mici, există pericolul ca, după compactare, să râmână un volum de goluri mai mare decat cel admis, urmează o perioadă nefavorabilă, respectiv cu ploi, zăpadă, îngheț și sigur se vor produce degradări. Orice material care nu este conform va duce la apariția degradărilor în straturile de fundație de bază și, implicit, în stratul de rulare”, spune Vasile Boboc, profesor la Facultatea de Construcții și Instalații Iași.
Neregulile apar în rapoartele de neconformitate pe care Consitrans le-a întocmit lunar de la începerea lucrărilor la autostradă şi până la rezilierea contractului în mai anului trecut. Din primăvara anului trecut şi până în prezent, lucrările au fost supervizate doar de angajaţi ai Companiei de Autostrăzi.
Neregulile ar fi trebuit să fie rezolvate de către constructor în termen de 30 de zile de la sesizare. Lucru care nu s-a întâmplat întotdeauna. Iar CNADNR a refuzat să spună pentru câte dintre aceste neconformităţi s-a găsit o soluţie.
Chiar CNADNR recunoaşte că au fost peste 300 de neconformităţi sesizate în construcţia celor 22 de kilometri de drum. Culmea este că timp de patru ani nu a luat nicio măsură împotriva drumarului italian.
Alunecările de teren au dus la litigii între CNADNR şi constructorul italian. Impregilio a cerut în repetate rânduri bani în plus pentru lucrările de stabilizare a terenului. O parte din fonduri le-au şi obţinut, însă Compania de Drumuri este decisă să facă apel. Impregilo a vrut la un moment dat să construiască tuneluri pentru a traversa dealurile Apoldu şi Aciliu, soluţie respinsă de CNADNR nu pentru că nu ar fi fost bună, ci pentru că era prea scumpă.
Între timp, Impregilo a fuzionat cu firma italiană Salini şi a rezultat un conglomerat cu afaceri anuale de 4 miliarde de euro, cu 34.000 de angajaţi şi operaţiuni în 50 de ţări. În România, italienii au mai câştigat contractul pentru lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva, tronson aflat acum în construcţie. Contractul a fost semnat în 2013, moment în care CNADNR ştia deja despre problemele şoşelei Cunţa-Sălişte.
Lanţul erorilor de pe lotul 3 al autostrăzii Orăştie-Sibiu ar putea duce la repetarea scenariului din Cehia din 2013. La Litochovice, într-un context asemănător celui de la Aciliu, un întreg versant împădurit s-a prăbușit peste șantierul autostrăzii care ar trebui să lege capitala Praga de Germania. Inaugurarea autostrăzii a fost amânată pe o perioadă nedeterminată.
POZIŢIA CNADNR după difuzarea materialului:
- DESPRE NECONFORMITATILE SESIZATE IN PERIOADA 2011- MAI 2014 DE CATRE CONSITRANS
Conform prevederilor contractuale lucrările neconforme trebuie remediate de către Antreprenor. În cazul în care acesta nu întreprinde demersurile necesare pentru remedierea acestora, Beneficiarul se poate îndrepta împotriva acestuia. În situațiile prezentate mai sus, Antreprenorul a remediat aceste neconformități.
Cu toate acestea, Beneficiarul are revendicări deschise pentru obligații neîndeplinite/îndeplinite necorespunzător de către Antreprenor, prin care urmărește să recupereze toate daunele pe care acțiunile Antreprenorului le produc proiectului.
- DESPRE FISURILE DIN ASFALT
Ultima reparație realizată în zona crăpăturii la km 60+600 al autostrăzii, în perioada 09.07.2015 - 14.07.2015, reprezintă o reparație temporară (până la finalizarea expertizei care va indica măsurile necesar a fi întreprinse, în vederea remedierii definitive a defectului) care au presupus frezarea straturilor de asflat neconforme (15 cm) și înlocuirea acestora. Aceasta a fost realizată de către Antreprenor, doar după somarea venită din partea CNADNR SA, prin care era atenționat că acea reparație va fi executată de un alt Antreprenor.
Cauzele înaintate atât de către specialiștii Antreprenorului, cât și de cei ai CNADNR SA ar fi execuția necorespunzătoare a lucrării în zona km 60+600.
În acest sens, pentru a stabili cu exactitate cauza, atât Antreprenorul, cât și Beneficiarul realizează o expertiză tehnică a lucrării, care va stabili cu exactitate cauza apariției defectului și va recomanda măsurile necesare a fi întreprinse în vederea remedierii definitive a acesteia.
Antreprenorul a prezentat un program de execuție pentru remedierea tuturor defectelor constatate în Șantier. Acest program menționează că până la data de 09.09.2015 toate defectele vor fi remediate.
CNADNR SA a luat măsurile corespunzătoare astfel încât, în cazul în care Antreprenorul nu va interveni, va angaja un alt Antreprenor care să execute aceste lucrări.
- DESPRE VALOAREA CONTRACTULUI
Până în prezent valoarea de contract acceptată pentru proiectarea, execuția, finalizarea lucrărilor și remedierea oricăror defecțiuni este de 604.791.600,00 lei (fără TVA).
S-a plătit suma de 567.633.087,40 lei fără TVA, reprezentând lucrări plus 35.323.926,50 lei fără TVA, reprezentând actualizări generate de modificări ale prețurilor.
Drept la replică Search Corporation:
„SC Serach Corporation SRL nu a elaborat studiul de fezabilitate pentru niciunul dintre loturile autostrăzii Sibiu-Orăştie. Studiul de fezabilitate pentru autostrada Sibiu-Orăştie a fost elaborat de către o firmă interaţională, de mare renume”.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
