EDIŢIE SPECIALĂ. Comunism instaurat prin jaf și propagandă. Oamenii erau egali: nu mai aveau nimic
Sarcina uriaşă a despăgubirilor de război şi seceta din anul 1947 au adus lipsuri în țară, iar lipsurile - un vârtej al creșterii preţurilor. În doar trei ani, pâinea se scumpeşte de peste 430 de ori, iar carnea de porc de şapte sute de ori. Acesta era mercurialul, însă erau mărfuri aproape imposibil de găsit. În anul 1947, penuria şi specula au urcat preţul alimentelor chiar şi de câteva zeci de ori mai sus pe piaţa neagră.
Leul se depreciase de câteva mii de ori, iar Banca Naţională emitea bancnotele cu cea mai mare valoare din istorie, 5 milioane de lei.
„Bancnotele, măturate dimineața de femeile de serviciu”
Pentru temperarea inflației, în august 1947 comuniștii aflați la putere au recurs la stabilizarea monetară. Și-au propus nivelarea avuţiei individuale şi, mai ales, lovirea duşmanului de clasă, a celor înstăriţi. Stalibilizarea s-a făcut fără un anunţ prealabil. Menirea sa era de a slăbi puterea financiară, pentru că cei slabi nu opun rezistenţă. Un leu nou era preschimbat pentru 20.000 de lei vechi, dar existau limite, pe categorii profesionale. Agricultorii puteau schimba cel mai mult, 5 milioane de lei vechi, salariații și pensionarii câte 3 milioane de lei, iar micii întreprinzători și intelectulii - 1,5 milioane de lei. Limitele erau extrem de scăzute. Cu 5 milioane de lei vechi preschimbați puteai să cumperi 5 kilograme de carne de porc. Puțin peste jumătate din leii aflați în circulație au fost schimbați. Restul masei monetare a devenit maculatură.
„Dimineaţa, femeile de serviciu măturau bancnotele de pe jos aşa cum sunt măturate frunzele care cad toamna din copaci”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
Cei care aveau valută sau aur, cu care încercau să-şi păstreze cât de cât neatinsă avuţia, era vânaţi.
„Stabilizarea monetară inițiată de partid a fost primită cu imensă satisfacție în țară”, spunea propaganda comunistă.
Bogdan Murgescu, prof. dr. La Facultatea de Istorie, președintele Societății de Științe Istorice și Andrei Muraru, președintele executiv al IICCMER au fost invitați la ediția specială dedicată campaniei „23 august 1944 – Digi24 recuperează istoria furată”.
Confiscarea averilor și colectivizarea
Realitata era însă alta. Comuniștii pregăteau marele act al naţionalizării. În iunie 1948, statul confiscă tot ce înseamnă industrie, sistem bancar, asigurări, orice conta în economie. Legea naţionalizării avea anexe uriaşe, cu numele a peste o mie de societăţi luate de stat. „S-a afirmat că diferite companii aveau datorii către statul român, aceste datorii erau stinse prin anularea despăgubirii, deci despăgubirea mergea pentru stingerea datoriei și alte mici chichițe de genul ăsta”, explică Florian Banu, istoric.
Au scăpat în primă instanță micii intreprinzatori, dar și aceștia vor ajunge să piardă totul.
În 1950 a început naționalizarea caselor. Primii deposedați au fost foștii industriași și moșierii. Au fost aruncați în stradă și în locul lor s-au instalat potențații zilei, cei cu origine sănatoasă, cei neinstruiți și obedienți, aduși de la marginea societății. Cei care nu purtau stigmatul dușmanului de clasă se puteau considera norocoși - deveniseră chiriași în propriile lor case.
Confiscarea averii se va extinde în mediul rural. A început în 1949 cu marile proprietăţi de peste 50 de hectare. Apoi s-a extins şi către loturile mici. Statul lua totul, de la animale până la utilaje.
„Țăranii noștri au despicat după tipic fiecare fir de păr în patru. Dar când au înțeles că belșugul fiecăruia ține de marea gospodărie obștească au intrat în masă gospodării colective”, susținea propaganda.
În spatele propagandei se ascundeau însă adevărate drame. Colectivizarea s-a făcut prin intimidare, forță și persecuții. Unii au preferat sa ajungă în pământ decât să şi dea pământul. Revoltele erau înăbușite cu violență de către Miliție și Securitate. Țăranii săraci erau manipulați și asmuțiți împotriva celor înstăriţi. Colectivizarea este declarată încheiată în 1962 şi tot atunci moare şi satul românesc tradiţional.
În orașe, situația era și mai dramatică. Stabilizarea monetară din1947 a adus sărăcie, dar nu şi preţuri constante. În 1952 s-a trecut la o nouă reformă, tot neanunțată. Un leu nou valora 20 de lei vechi, dar aceasta era o referință pentru cei cu bani puțini. Iarăși s-au impus limite, iar pentru cei care aveau economii schimbul s-a făcut la un leu nou pentru 100 din cei vechi şi chiar la un leu nou pentru 400 de lei vechi. Banca Națională s-a opus acestei noii reforme monetare, dar divergențele au fost rezolvate în spiritul vremii.
„Stabilizarea din 1952 a avut chiar efecte dramatice la BNR. Au fost intervenţii foarte dure, a fost un pretext stabilizarea din 52 ca întreaga conducere, în frunte cu guvernatorul, mulți specialiști mari au fost scoși și trimiși la munca de jos”, spune Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR.
„Armonie deplină” sub conducerea partidului unic
Guvernatorul Bancii Nationale, Aurel Vijoli, a fost trimis după gratii pentru doi ani. Însă, în 1957 comuniștii au avut din nou nevoie de el și l-au instalat ministru de finanțe, adus să rezolve haosul monetar din țară. Stabilizarea monetară ajunge însă în mentalul colectiv și, în deceniile ce vor urma, orice schimbare a banilor va trezi spaima unui nou val de confiscări.
Prin cele două reforme monetare, prin naţionalizare şi colectivizare, oricine era cât de cât pricopsit a fost scufundat în masă anonimă a proletariatului. Asta dacă nu își aflase deja sfârșitul în închisoare. Oficial, țara era în armonie deplină, sub conducerea înțeleaptă a partidului unic.
La începutul anilor 60, România intra în zodia planificării şi industrializării fără cap. Economia era a tuturor și a nimănui și asta pentru că nimeni nu avea cu adevărat grijă de ea. Se va construi socialismul cu mare avânt, dar, în final, în 1989, sistemul se va prăbuşi.
Campania „23 august 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
