TANEX. Cum se lucrează într-una din cele mai mari fabrici de haine din România
Unul dintre domeniile care a ajutat economia românească să iasă din abisul tranziţiei din anii 90 a fost industria textilelor şi încălţămintei. Timpul a trecut, peisajul s-a schimbat mult de atunci, dar e încă un segment important, responsabil de un export de aproape 6 miliarde de euro, mai bine de zece la sută din total. Multe dintre vechile firme au murit, dar au fost antreprenori care s-au adaptat. Multe din firmele private româneşti de astăzi care au ajuns să fie foarte mari au pornit de la 0 şi s-au ridicat pe fondul distrugerilor companiilor de stat.
Adrian Băjenaru terminase facultatea de numai 5 ani şi acumulase un pic de experienţă în domeniul comerţului. Deşi nu se gândise până atunci să devină antreprenor, succesul companiilor din domeniu confecţiilor l-a impulsionat să îşi încerce norocul, deşi nu avea bani puşi deoparte pentru un astfel de pas.
Adrian Băjenaru, antreprenor: „Tanex a fost o fabrică creată pentru export, pentru a executa comenzi la export pentru că era o piaţă Mult mai interesantă în termeni de preţ şi de volume.”
Mirela Toader, director de dezvoltare: „Preţul pe care brandurile de lux îl plătesc pentru produsele lor nu se compară cu preţul plătit de magazinele de colţ, pentru că este vorba de calitate”.
Comenzile erau atât de multe, încât firmele existente abia făceau faţă. Astfel orice nou intrat, avea o oportunitate uriaşă. Primul client a venit imediat.
Adrian Băjenaru antreprenor: „Primul contract - am avut o comandă de pantaloni care nu a ieşit perfect”.
Dana Stefanescu, director executiv al Tanex: „Primul nici nu putea să fie foarte mare, gândiţi-vă că aveam 30 de oameni angajaţi, 2 linii de producţie, cu care făceai la nivel de, ce să vă spun, probabil undeva la 6000 de pantaloni pe lună”.
Patru ani mai târziu, în 2008 extinderea a continuat. Chiria prea mare din fosta fabrică de Filatură a fost motivul pentru care se ia o decizie de reorganizare. Cu ajutorul unui împrumut bancar se ridică o fabrică de la zero.
Adrian Băjenaru, antreprenor: „2009 a fost poate anul cel mai dificil din istoria companiei. 2009 a fost anul în care compania s-a mobilizat şi a investit foarte mult. S-a investit foarte mult în tehnologie în maşini noi în sisteme noi, automate de croit în licenţă pentru construcţii de tipare pentru optimizarea fluxurilor, deci şi în acelaşi timp am investit foarte mult în achiziţia de materiale şi crearea de colecţii şi modele pe care să le prezentăm clienţilor.”
A riscat totul în speranţa că nu va fi răpus de efectele negative ale Crizei, iar criza mondială i-a adus oportunităţi. A venit cu o reorientare a fluxurilor de aprovizionare pentru marile branduri de haine. Multe au renunțat la Asia și s-au îndreptat spre zona Europei de Est, unde forţa de muncă era ieftină, iar transportul până la magazine, mult mai rapid.
Investiţiile de peste 7 milioane de euro în fabrica de 10 mii de metri pătraţi şi în tehnologii s-au făcut simţite imediat. Tanex a câştigat noi clienţi, iar cifra și volumului de afaceri au crescut semnificativ .
Adrian Băjenaru, antreprenor: „Tanex a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de cca 18 milioane de euro, am avut o creştere de peste 20% faţă De anul anterior, şi acesta sperăm să depăşim 20 milioane de euro export. Asta arată că bussines-ul în sine este viabil, dovadă că se pot face bani, se poate trăi din acest bussines”.
Compania a ajuns să aibă comenzi atât de mari, încât nu mai poate să le facă faţă singură. Trebuie să fabrice 75 de mii de produse în fiecare lună. Motiv pentru care o parte din producţie o trimite către alte fabrici, mai mici. Câştigă din această poveste ambele părţi. Tanex reuşeşte să îşi onoreze comenzile, iar firmele mai mici reuşesc să supravieţuiască.
Fabricile sunt ca un stup. Cei 400 de angajaţi ai Tanex de la Bucureşti şi cei 350 de la Valenii de Munte au sarcini precise. Dacă unul greşeşte, întregul lot de produse riscă să fie refuzat.
Sofica Ruptureanu, şef atelier mostre Tanex: „Am avut o jachetă pe care clientul se aştepta să o primească pe partea uni şi în interiorul produsului fiind căptuşit să fie carouri. Noi am zis că era foarte frumoasă partea caro şi de ce să nu o facem invers. Când a primit-o s-a supărat pe noi, dar la vânzări s-a aprobat varianta noastră”.
Anca Toma, coordonator la departament tehnic: „Trebuie să vii întotdeauna cu ceva nou, să ţii mereu pasul cu tot ce se întâmplă”.
Sofica Ruptureanu, şef atelier mostre Tanex: „Cerinţele sunt mari, şi din păcate în momentul de faţă nu reuşim să le facem faţă clienţilor. Ei se aşteaptă să primească într-o săptămână, în 10 zile o mostră şi momentan nu reuşim.
Gheorghe Enache, director de producţie Tanex: „(E greu să găsiţi oameni pregătiţi?) În ultima perioadă este foarte greu. Îmi pare rău că trebuie să o spun, dar aceste ajutoare sociale care se dau îndeamnă personalul la lene. Preferă să stea acasă, să primească acel ajutor social”.
Asta chiar dacă salariul mediu în companie este de peste 2000 de lei.
Pentru a reuşi să răspundă cât mai bine nevoile clienţilor externi, compania şi-a luat aliaţi chiar angajaţi ce au lucrat înainte pentru brandurile care le dau acum comenzi.
Mirela Toader, director de dezvoltare: „Înainte să vin la Tanex am lucrat 5 ani de zile la Londra. Primii 3 ani am lucrat pentru branduri de hight street de acolo şi în ultimii doi ani de locuit în Anglia am lucrat pentru un brand de lux. Am înţeles modul de lucru al brandurilor, aşteptările de la producători şi cum funcţioneză”.
Adrian Băjenaru, antreprenor: „Încercăm să avem clienţi în toate pieţele importante, pentru a evita un anumit impact din cauza unor evenimente neprevăzute, cum ar fi atentatele”.
Dana Ştefănescu, director executiv Tanex: „Piaţa noastră principală este în continuare Franţa, fără Nici un fel de discuţie, dar în ultimul timp am dezvoltat şi pe piaţa spaniolă. Preferăm clienţii străini pentru că ştim că ei au comenzi ferme, iar atunci când livrăm, încasăm cu certitudine”.
Pentru a înţelege şi mai bine cum funcţioneză una dintre cele mai mari fabrici de haine din România, Adrian Băjenaru ne-a arătat culisele producţiei.
Materialul integral în reportajul VIDEO
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
