Ştiţi sfatul acela din bătrâni care spune „să nu pui toate ouăle în acelaşi coş?” Despre cum ne putem asigura viitorul la pensie – și de ce nu ne ajută statul să facem acest lucru, într-un nou episod „România la Bilanţ”.
Ne-am convins deja că nicio promisiune legată de viitorul nostrul financiar nu e de luat în seamă dacă vine de la stat, cu atât mai puţin dacă este pe termen lung, cum este pensia. Dacă Pilonul II de pensii nu ar fi devenit obligatoriu în România în anul 2008, probabil că nici zece la sută dintre românii care au un loc de muncă nu s-ar fi interesat cum ar putea să economisească suplimentar pentru momentul în care vor ieşi la pensie.
Cei care au făcut-o obligaţi de lege au aflat recent că banii pe care îi economiseau astfel vor fi mai puţini. Pentru ca așa vrea statul. Bun, şi ce e de făcut în afară de a ne plânge de milă că statul e nedrept cu economiile noastre? Am putea să ne apucăm să strângem banii separat, tot într-un cont, însă nu acasă, la saltea. Pilonul III de pensii este acest cont, dar pentru acesta trebuie să te interesezi direct, nu îţi ia nimeni procent din contribuţia obligatorie, ca la Pilonul II.
Sunt aproape 5,6 milioane de salariaţi cu acte în regulă în România şi toţi cotizează la fondul de pensii. Cel de stat. Peste 25 de ani însă, studiile spun că vor lua probabil de la stat în medie în jur de trei sute de lei.
Câţi par că realizează asta? Nici măcar jumătate de milion de români. E drept că mulţi nu au din ce să economisească, alţii însă nu au cultul economisirii ori nu au nici măcar interesul să afle. Cei mai mulţi dintre românii care au pensie facultativă au peste 45 de ani. Ei se gândesc cel mai mult la vârsta pensionării şi conştientizează că venitul nu vine decât dacă ţi-l strângi singur pe parcursul vieţii.
Sistemul de stat e pe deficit de ani buni şi, la cum arată lucrurile, peste 25 - 30 de ani nu vor mai fi suficienţi angajaţi să ne plătească pensia. La finalul lunii noiembrie, erau peste 38 de miliarde de lei în contul pensiilor obligatorii administrate privat. Adică faimosul deja Pilon II. Sunt şapte milioane de participanţi doar pentru că i-a obligat legea. De partea cealaltă, la facultative, unde alegi tu câţi bani dai şi cui, nici măcar două miliarde de lei nu s-au adunat de la cei aproape jumătate de milion de români.
Trei din patru români se aşteaptă la o pensie de peste 500 de euro, dar în prezent doar 1% din pensionari primesc la final de lună această sumă. Cine să dea 500 de euro? Statul român? Păi statul român abia a reuşit să creeze condiţii pentru un salariu mediu de 500 de euro, şi acela umflat artificial de creşterile salariului minim pe economie. În schimb, prin decizia de a reduce contribuţiile pentru Pilonul II, statul va face ca în conturile de pensii private să intre cu 300 de milioane de euro mai puţin. Adică vreo 20% minus în dreptul fiecarui pensionar. Aşadar, de unde 500 de euro pensie?
Tot din modificarea Codului fiscal, guvernul a reuşit să lovească în toate pensiile private doar pentru a le asigura pe cele care sunt acum în plată. Cele facultative pot fi un beneficiu salarial. Pe scurt, patronul poate să îţi plătească lunar o sumă de bani în contul unei pensii facultative în loc de un abonament la o clinică privată. În limita a 400 de euro pe an, pentru ca în prezent angajatorul beneficiază de deduceri fiscale.
Din 2018 însă, aceste deduceri nu vor mai exista pentru că se va plăti impozit pe cifra de afaceri și nu pe profit pentru afacerile cu rulaj de până într-un milion de euro. Prin urmare... De ce s-ar mai grăbi patronul să îţi plătească sute de euro în contul unei pensii, când oricum va fi nevoit să îţi crească brutul? Așa că din acel moment sunteți pe cont propriu.
În ţările unde pensiile facultative sunt mult mai bine înţelese, oamenii au adunat pentru bătrâneţea lor mii de euro. În Austria, un salariat are în contul de pensie în medie 100.000 de euro, dar el începe să economisească pentru ea încă din prima zi de muncă. Și de fapt acesta este secretul: cultura financiară care-ți spune să faci asta. Noi suntem însă în România, unde jumatate dintre români cred că statul trebuie să le asigure banii de pensie.