CULTURA POLITICĂ. PSD și PNL, fiecare cu regionalizarea lui
Au fost lansate totuşi câteva idei: cele opt regiuni de dezvoltare actuale să fie păstrate, dar să primească putere reală, nu să rămână doar nişte concepte aproape goale de conţinut aşa cum sunt acum.
De asemenea, potrivit USL, judeţele nu vor fi desfiinţate, ceea ce înseamnă că regiunea va fi un nou etaj administrativ, inserat între centru şI teritoriu.
În realitate, marea bătălie se dă însă pe împărţirea, la propriu, a ţării, între PNL şi PSD: câte regiuni va lua fiecare, cine va fi guvernator, deci cine îşi va construi o sferă de influenţă cât mai cuprinzătoare.
Cu alte cuvinte, o nouă garnitură de baroni locali mult mai puternici decât actualii baroneţi de prin judeţe.
Regionalizarea bate pasul pe loc, deşi au trecut aproape şase luni de la lansarea proiectului. PSD şi PNL văd încă diferit reorganizarea administrativă a României, în timp ce maghiarii ameninţă cu proteste.
Secretarul de stat în Ministerul de Externe al Ungariei, Nemeth Zsolt, a declarat în deschiderea Şcolii de vară de la Băile Tuşnad, de săptămâna trecută, că procesul de regionalizare nu ţine cont de solicitările minorităţilor.
„Dacă o comunitate exprimă ce doreşte, şi minoritatea maghiară din Ardeal a făcut asta, atunci e obligaţia constituţională a Guvernului maghiar să sprijine aceste solicitări”, Nemeth Zsolt, secretar de stat în Ministerul de Externe al Ungariei.
Ministerul de Externe de la Bucureşti a reacţionat imediat la declaraţiile oficialului maghiar şI a asemeănat tabăra „Balvanyos” de la Băile Tuşnad cu o şedinţă a Guvernului Ungariei.
„Declaraţiile unor oficiali ungari reprezintă o ingerinţă într-un proces democratic, legitim şi suveran al ţării noastre. Luarea deciziilor privind organizarea administrativ-teritorială a României reprezintă un drept suveran, în dezbateri fiind implicaţi, în mod transparent, atât actori instituţionali, cât şi reprezentanţi ai societăţii civile din România, indiferent de apartenenţa etnică a acestora", a replicat secretarul de stat în cadrul MAE, George Ciamba.
UDMR și PPMT, printre contestatari
UDMR şi Partidul Popular Maghiar din Transilvania contestă şi ele proiectul de regionalizare discutat în USL.
„Este un fel de africanizare a României, trasarea anumitor granițe interne cu liniarul, cum s-a facut pe perioada colonizării Africii. Ținutul Secuiesc, ăsta e proiectul, să fie o regiune administrativă”, a declarat Toro Tibor, preşedintele PPMT.
,,Eu am înţeles că este vorba de niște mitinguri împortiva drobului de sare. Guvernul nu a prezentat încă un proiect final, vreo formă a viitoarelor regiuni. Este un program de dezbateri publice, transparente”, spus, la rândul său, vicepremierul Liviu Dragnea.
„În ceea ce privește regionalizarea și absorbția fondurilor europene, e o minciuna gogonată că aceste fonduri ar trebui atrase prin regiuni”, a susținut deputatul UDMR Laszlo Borbely.
După organizarea mai multor grupuri de lucru, dezbateri academice şi întâlniri cu liderii locali, Ministerul Dezvoltării nu a venit deocamdată cu un proiect oficial pentru împărţirea administrativ teritorială a ţării. În lipsa unei variante finale există dispute legate de numărul regiunilor, capitalele acestora şi împărţirea funcţiilor între PSD şi PNL.
Viziunea lui Liviu Dragnea
Ministrul Dezvoltării, Liviu Dragnea, preferă ca România să fie împărţită în opt sau nouă regiuni administrative, iar Timişoara, Cluj-Napoca, Craiova, şi Iaşi să fie capitalele regionale. Constanţa şi Tulcea să formeaze aceeaşi regiune, iar Sibiul să fie capitala Transilvaniei Centrale, în detrimentul Braşovului. O altă idee a ministrului este împărţirea regiunii Muntenia în două, cu o reședinţă la Pitesti şi alta la Galaţi.
Liviu Dragnea a prezentat şi posibilitatea ca Bucureştiul să fie inclus în regiunea Muntenia şi nu să formeze o regiune diferită, idee respinsă de preşedintele Traian Băsescu şi de primarul general Sorin Oprescu.
Preşedintele Traian Băsescu a criticat disputele pe regionalizare şi le-a transmis liderilor USL că au fixat greşit scopul reorganizării administrative.
În cazul în care Constituţia nu va fi modificată anul acesta, Liviu Dragnea susţine că are o soluţie de rezervă pentru problema reorganizării administrativ teritoriale. Regiunile să fie totuşi create, dar să poarte în continuare titulatura de judeţe.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
