Cu viteza melcului, pe bani europeni
În judeţul Bihor, Drumul Naţional 76, Oradea - Deva, rămâne un coşmar cu repetiţie de zece ani, de când au început lucrările de asfaltare. Un proiect european în valoare de aproape un miliard de lei, semnat de CNADNR în 2012, din care 635 de milioane de lei fonduri nerambursabile, ar fi trebuit să salveze situaţia. Doar că termenul final de reabilitare, din 2013, nu a fost respectat, iar lucrările pe sectorul dintre Oradea şi Beiuş au fost oprite.
Șoferii parcurg distanţa de 60 de kilometri, între Oradea şi Beiuş chiar şi în două ore şi jumătate, deşi în mod normal, dacă drumul ar fi reabilitat, nu ar trebui să facă mai mult de o oră.
O nouă licitaţie pentru tronsonul Oradea - Beiuş a fost organizată la finalul lunii august, iar firma câştigătoare va începe lucrările, probabil, în octombrie 2015. Până atunci, şoseaua rămâne plină de gropi şi denivelări, iar semafoarele, puse la tot pasul, îi aduc pe şoferi în pragul disperării.
„Faci o oră pe cinci kilometri, semafoare, gropi, se vede, poduri, denivelări”, se plânge un șofer.
Starea drumului nu permite nici transferul pacienţilor în stare gravă, cu ambulanţa, de la un spital la altul. Aşa că de multe ori se foloseşte un elicopter SMURD. Dr. Aurica Boitor, managerul Spitalului Municipal Beiuş, spune că „O dată starea critică a pacienţilor şi timpul mult mai scurt de-a parcurge cu elicopterul şi în al doilea rând starea critică a drumului de la Deva până la Oradea.”
În luna mai, directorul CNADNR a descoperit bucata de drum. „Este de neimaginat ca în 2015 un drum naţional să arate ca DN76 pe această porțiune. Când am fost pe el... vă spun sincer mi-a fost ruşine că sunt directorul acestei companii”, a declarat Narcis Neaga, directorul general al CNADNR.
Parcul Naţional Apuseni a fost premiat în urmă cu şase ani la Bruxelles ca destinaţie turistică de excelenţă. Şansa ca turiştii să ajungă fără probleme aici rămâne un vis. Drumul de 22 de kilometri din judeţul Cluj, între Răchiţele şi Ic Ponor, punctul de intrare în aria protejată, e în mare parte din pietriş şi pămînt.
În 2008, Consiliul Judeţean Cluj a încheiat un contract de 75,8 milioane de lei cu o firmă din Turda. Compania urma să se ocupe de asfaltare. 43 de milioane de lei din întreaga sumă veneau de la Uniunea Europeană. Lucrările au început în 2009 şi trebuiau terminate anul acesta, pe 8 decembrie. Însă, surpriză, şantierul a fost suspendat în 2013 şi constructorul, care a încasat deja 34 de milioane de lei, adică aproape jumătate din suma totală, a terminat doar 800 de metri din cei 22 de km şi o parte din structura de rezistenţă a drumului.
Constructorul a renunțat la contract din cauza unor neînţelegeri legate de costurile de realizare a şoselei. Cazul a ajuns la DNA.
„Consiliul Județean, o perioadă a și sistat lucrările până cei de la DNA și-au făcut expertiza. Pot doar să vă spun că lucrările neconforme care au fost executate nu se vor folosi bani publici, ci se vor lua din acea garanție de bună execuție”, spune Mihai Seplecan, președinte CJ Cluj.
Între timp, Consiliul Judeţean a reuşit să recupereze în instanţă, de la firma din Turda, 3,2 milioane de lei, echivalentul garanţiei de bună execuţie.
În luna iulie, alte două firme din Cluj au semnat un nou contract de reabiliare al drumului Răchiţele - Ic Ponor. În doar o lună, una dintre ele a asfaltat opt kilometri din cei 14 primiţi, iar cealaltă - patru kilometri din şase.
„După cum ne mișcăm până acum și dacă ne permite timpul sperăm să terminăm asfaltările în prima jumătate a lunii octombrie”, a declarat Ioan Săbădiș , directorul general al proiectului.
Dacă lucrările nu sunt finalizate și recepționate la timp, autoritățile județene vor fi nevoite să returneze către UE şi Guvern întreaga sumă.
138 de milioane de lei, bani europeni, riscă să se ducă pe apa sâmbetei şi în judeţul Constanţa. 40 de km din Drumul Judeţean 223, Cernavodă - Ion Corvin, are nevoie de reparaţii. Autorităţile au primit finanțarea în octombrie 2013. Termenul de execuţie era decembrie 2015. Şoseaua coboară de-a lungul Dunării şi trece printr-o zonă pitorească.
În ultimii doi ani, nimeni nu a văzut vreun utilaj prin zonă. Nu s-a turnat niciun centimetru pătrat de asfalt. Motivul: pentru execuția lucrărilor s-au înscris opt ofertanți, dar toţi au fost respinși. Doi dintre ei au contestat această hotărâre.
Dacă lucrările nu se termină până în decembrie 2015, autorităţile vor primi un nou termen final până la începutul verii viitoare.
Cristian Darie, vicepreședintele Consiliului Județean Constanța spune că „dacă nu se termină drumul, vom trebui noi, Consiliul Județean, să le returnăm Uniunii Europene și Guvernului României banii.”
Din suma totală a proiectului, doar puțin peste două milioane de lei reprezintă contribuția Consiliului Județean Constanța.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
