Ora de matematică de la Şcoala din Gubaucea, judeţul Dolj. Mulţi dintre cei 15 elevi din clasa comasată de a V-a şi a VII-a nu sunt prea interesaţi de ce se predă. Oricum, unii copii nu pricep mare lucru, pentru că nu ştiu nici să citească.
- M... m... a...
- Ma...
- T...
- Nu ştii să citeşti? Ştii să citeşti cuvântul?
- Nu...
- E greu?
- Da...
- Cum ai ajuns în clasa a V-a?
(Ceilalți copii) - Pe ouă şi pe găini...
20 de secunde. Atât a avut nevoie Marian, aşa cum o să-l numim pe acest copil pentru a-i proteja identitatea, pentru a recunoaşte primele trei litere din cuvântul matematică. Are 12 ani, o vârstă până la care mintea lui nu a fost hrănită cu informaţiile necesare, aşa că îi este greu până şi să citească un banal cuvânt.
Băiatul este în clasa a V-a, deşi dacă luăm în calcul nivelul lui de pregătire, ar trebui să fie în clasa întâi. Aşa că nu este de mirare că Marian are probleme şi cu matematica.
- Tabla înmulţirii o ştii?
- Da!
- Toată?
- Doar pe aia cu 0 o ştiu!
- Doar pe aia cu 0?
- Da, că pe celelalte nu vreau să le învăţ.
- Cât fac 0 x 2?
- 0.
- Şi 2 x 1?
- 3. Ahh, 0!
Nici ceilalţi colegi nu se descurcă prea bine. Pentru copiii din această clasă orele înseamnă o pauză de la munca la câmp sau de la îngrijirea animalelor. Cu mâinile murdare ei mâzgălesc nişte cuvinte pe câteva foi rupte.
În total sunt 70 de elevi care învaţă acum în această instituţie de unde în ultimii şase ani nimeni nu a promovat examenul de evaluare națională. Părinţii nu sunt interesaţi de acest lucru iar dascălii sunt resemnaţi.
„Dovedeşte dezinteresul familial şi absenteismul pe care îl manifestă în timpul orelor la şcoală. Chiar dacă vin la şcoală şi ceilalţi care au frecvenţă cât de cât îi mai impulsionează şi le este frică să nu îşi piardă acea alocaţie”, spune Victoria Velniciuc, directoare Şcoala Gimnazială Gubaucea.
Reporter: Vreun copil din această clasă credeţi că are şanse să ajungă la faculate?
Munteanu Marin, profesor de matematică: „Niciunul! Până acum eu îi stimulam, ziceam că mă, dacă totuşi vă reveniţi pe traseu, e posibil, pe tot globul pământesc, e posibil, cine încearcă şi vine o minune dumnezeiască ca să se îndrepte, să fie cuminţi şi să înveţe la câteva discipline sau la care le place, nu la toate, poate încet-încet să ajungă...”
Practic, viitorul acestor copii este pecetluit.
Reporter: I-aţi vedea la facultate?
Părinte copil analfabet: Nuuu, nu au posibiltate.
Reporter: La liceu măcar?
Părinte copil analfabet: Păi dacă ei nu ştiu până în clasa a V-a să scrie, degeaba îl şi înveţi.
„Un copil ajuns la 10-12 ani, care nu ştie să scrie şi să citească, copilul acesta nu îşi vede în niciun fel viitorul, el nu se gândeşte să meargă mai departe la un liceu sau la o şcoală profesională sau la facultate pentru că nu are încredere în ceea ce poate el să facă. Unui astfel de copil i se taie aripele înainte de a-i creşte, este grav, este foarte grav”, spune Viorica Buzatu, psiholog şcolar.
„(Reporter: Lipsa de educaţie şi de şcoală poate fi o formă de abuz emoţional pentru ei?) Normal, normal că îi afectează, aţi văzut, o dată ce un copil ştie că nu ştie să scrie şi să citească, nu face altceva decât să lase privirea în jos, e ruşinos, trăim în România, în 2016”, spune Ciprian Voinea, învățător.
Tinerii care după opt clase au abandonat şcoala, pentru că nu au avut susţinere financiară şi nici nu au fost încurajaţi de părinţi, rămân prizonieri între dealurile Gubaucei.
- Ce poţi să lucrezi aici?
- Mai nimic, cu ziua.
- Ai vrea să faci o facultate?
- Aş vrea, dar mai pot acum?
- Câţi ani ai?
- 25.
- Crezi că la 25 de ani s-a oprit învăţarea pentru tine?
- Cred că da, să o iau acum de la zero, cam greu!
În 2014, România ocupa locul trei la nivelul Uniunii Europene în ceea ce priveşte abandonul şcolar. Potrivit datelor Eurostat, România are cu peste cinci procente mai mult faţă de Bulgaria sau Ungaria. Doar în Malta și Spania sunt mai mulţi copii care renunţă la educaţie.
Iar, un raport UNICEF scotea la iveală, în acelaşi an, faptul că în ţara noastră sunt 103.975 de copii, de vârsta învăţământului primar şi gimnazial, care nu sunt cuprinşi în sistemul de educaţie.
Topul statelor UE la abandon şcolar, în 2014
1. Spania 21,9 %
2. Malta 20,4 %
3. România 18,1 %
6. Bulgaria 12,9 %
8. Ungaria 11,4 %
26. Polonia 5,4 %
27. Slovenia 4,4 %
28. Croaţia 2,7 %
Copilărie cu palma
Neglijaţi. Înfometaţi. Bolnavi. Umiliţi. Bătuţi. Exploataţi. Sunt 10.200 de copii abuzaţi în familie în România. Alte 4.600 de sesizări sunt în curs de verificare.
Din cauza părinţilor care le puneau în pericol viaţa şi sănătatea, 2.200 de copii au fost scoşi de urgenţă din familie. Pentru ei nu iese nimeni în stradă, nu se fac mitinguri, nu se trimit scrisori de protest autorităţilor naţionale şi europene. Şi aceşti copii au dreptul la o viaţă normală, la îngrijire, la jucării şi educaţie. Lucruri de care suntem cu toţii răspunzători. Este apelul lansat de Digi24 prin campania intitulată Copilărie cu palma. Ca să nu mai existe palme date copilăriei.