CONFRUNTAREA VIRTUALĂ PONTA-IOHANNIS. Candidații, față în față, despre principalele teme care vor influența viitorul României
Despre votul din diaspora
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. A fost o temă dominantă a celor celor două săptămâni dintre turul I şi turul II: votul în diaspora. Şi pare să rămână o problemă practic nerezolvată cu două zile înainte de scrutinul decisiv. Pe 2 noiembrie, în multe ţări de Europa, a fost haos la vot: secţii puţine, cozi multe şi lungi. Şi un uriaş sentiment de frustrare fără frontiere. O altă certitudine e ping-pong-ul instituţional. Biroul Electoral Central spune că Ministerul de Externe poate suplimenta numărul secţiilor de votare din străinătate. Ministerul spune să facă BEC asta. Desigur, a fost un subiect despre care Victor Ponta şi Klaus Iohannis au avut ceva de spus la Digi24.
Victor Ponta: E inadmisibil ca un cetățean român să vrea să voteze la Paris, Londra și să nu poată. Disfunctionalitățile de duminică nu le-a programat nimeni. A fost același număr de secții, un număr puțin mai mare de participanți, a fost o procedură care în România n-a creat nicio problemă.
Klaus Iohannis: Oricine merge în țările unde funcționează sistemul vede că așa se face. De ce s-au dus 200.000 de români din diaspora sa voteze pentru mine? S-au dus fiindcă le promit un sistem așa cum îl știu cei din Anglia, Franța, așa trebuie să fie și la noi. Să fim mai așezați, fără gălăgie, să rezolvăm problemele, pentru Dumnezeu. Avem o clasă politică ce urlă la TV și soluții nu sunt. Sunt oameni care s-au dus 800 de km să mă voteze, au mai stat 5 ore la coadă și nu au votat.
Victor Ponta: Prin deciziile luate de BEC, pentru care punem toate resursele, inclusiv responsabilitatea conducerii MAE, trebuie ca pe 16 noiembrie să voteze toți cetatenii. La 21.30 se spunea că nu-i lăsăm să voteze, dar la Paris încă se votează.
Despre pericolul divizării
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. „Se rupe ţara!”, s-a strigat în campanie. „Pericolul divizării e uriaş", tuna ecoul electoral. Este aceasta o problemă reală în România anului 2014? În mod sigur, a fost o temă lansată în campanie. A venit dinspre echipa lui Victor Ponta şi a fost una dintre armele folosite des împotriva lui Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis (întrebat dacă ruperea Transilvaniei e o temă): Astfel de teme false apar atunci când acești oameni de tip PRM sunt cooptați pentru niște voturi. Cum poate cineva să vină în 2014 să afirme că cineva vrea să rupă Ardealul sau să ducă la o învrăjbire a ardelenilor împotriva oltenilor? Sunt cretinisme. Să vii în 2014, de dragul câtorva voturi, să spui... asta nu e admisibil. Nu mi-a trecut nici prin gând că cineva din politică poate afirma așa ceva. Imediat au ieșit și alte lucruri care de care mai urâte, nu s-a terminat bine înțelegerea în sptelor ușilor, iese Vadim și spune că Năstase a făcut lucruri bune, la fel Hrebenciuc. Ce să credem? După ce câstigă Ponta le dă drumul la toți. Adoptă amnistia, asta e viitorul pe care ni-l pregătesc, grațiați toți corupții, învrăjbirea populației pentru a fi condusă mai ușoară.
Victor Ponta: Nu citiți în fiecare zi că dacă Ponta câștigă luăm România în spate și o ducem la Moscova, că desființăm DNA. Sunt elemente propagande identice cu 2009, și atunci Geoană ne ducea la ruşi. Aceiaşi oameni au făcut campanie pentru Băsescu, aceiași fac pentru Iohannis.
Klaus Iohannis: Am crezut ca am depășit abordările dupa Iliescu, nu am scăpat. Un tânăr politician vine cu vechile metehne ale FSN și ale PDSR și iată acum repune pe tapet într-o alianță dedicată răului niște lucruri peste care cu greu a trecut România. Nu se poate să revină cu astfel de mizerii. Din nefericire, de fericire mult ori, mai ales în vremuri când oamenii sunt săraci, aceste abordări xenofobe, șoviniste și populiste au un public.
Victor Ponta: În egală măsură, Szilagy e extrem de radical în cealaltă parte. Are un program extrem de ne-european. Dacă s-ar aplica, am avea și Scoția, Catalunia. Spre deosebire de această tendinţă centrifugă, şansa Europei e să fie mai unită, nu mai descentralizată, pentru că se va distruge de tot. La fel și pt România. Am tot respectul și înțeleg foarte bine specificitatea regiunilor, începând cu Ardealul. În egală măsură Maramureş, Bucovina.
Despre economie
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. „Avem excedent bugetar", a anunţat, cu mândrie, premierul-candidat la preşedinţie. Sunt bani care ar fi trebuit să meargă în investiţii, dar asta nu s-a mai întâmplat. Drept urmare, Guvernul promite să îi direcţioneze acum către plata salariilor câştigate de bugetari la tribunal. Klaus Iohannis contraatacă: excedentul rezultat din nerealizarea investiţiilor nu e nici performanţă guvernamentală, nici motiv de mândrie.
Victor Ponta: Regret altceva. Spre deosebire de situația mea, am preluat Guvernul cu un buget deja făcut, cu un deficit pe 2011 de 4,8% din PIB, 6 mld. euro cheltuieli mai mari decât venituri și îl voi lăsa - sper - lui Tăriceanu prima oară în istorie zero. După 10 luni avem excedent bugetar 400 milioane de lei. Am încasat mai mult decât am cheltuit. Sigur, sunt invidios pe cel ce vine după mine. Sunt rezultatul unor sacrificii din ultimi ani, când am strâns cureaua, când DNA-ul foarte bine a făcut, că ne-a ajutat anul ăsta enorm în evaziune. Ce aș putea să fac cu acest spațiu să mă ajut la anul? Atunci a venit ideea de la tânăra ministră de Finanțe, o idee foarte bună. România are de plătit titluri executorii, hotărâri judecătorești către profesori, magistraţi, care au dat în judecată guvernul Boc. Guvernul Boc le-a reeşalonat. Mai avem de plătit până în 2015-2016 5,7 mld lei. Dacă am plăti aceste titluri când avem acest spațiu bugetar se întâmplă trei lucruri bune.
Klaus Iohannis: Terminăm 2014 în cea mai mare prostie bugetară posibilă, cu 24% investiții nerealizate. Terminăm cu excedent bugetar și se mai duce și la televizor și se laudă cu asta, probabil crezând că majoritatea dintre noi nu înțelege despre ce e vorba. Dacă nu ai fost capabil să cheltui banii pe care i-ai avut, îți rămân în buzunar și te trezești ca fraierul că autostrada n-ai făcut-o, drumul nu l-ai făcut. Sigur că rămâi cu banii”, a spus el.
Despre politica externă
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. O lună şi jumătate de campanie electorală oficială, plus multe alte luni în care absolut tot ce s-a întâmplat în viaţa politică românească a fost, de fapt, în numele zilei de duminică, 16 noiembrie. Miza e uriaşă. România încheie un capitol. O perioadă de 10 ani - cu bune, cu rele, cu multe tonuri şi degradeuri. Încotro va privi România de luni, 17 noiembrie. Est sau vest - este una dintre marile întrebări. America şi Occidentul sau China şi Rusia. Avem doar foc alb şi negru sau e vorba din nou de nuanţe? Iată văd lucrurile Klaus Iohannis şi Victor Ponta.
Victor Ponta: În doi ani și jumătate am avut ocazia să vorbesc cu liderii politici regionali și m-am referit la următorul lucru - România este un partener loial, dar în același timp nu un simplu actor care reacționază.
Klaus Iohannis: Numai și numai împreună cu partenerii noștri, numai împreună cu UE și SUA, numai împreună cu NATO, putem să acționăm prin orice hotărâm împreună cu partenerii încât toată lumea, în special Rusia, să revină în zona în care se respectă tratatele naționale.
Victor Ponta: E o mare ameninţare, pentru că e în mijlocul Europei. Orice ţară membra UE, indiferent de restricţiile economice, orice ţară UE și NATO care rupe frontul solidarității e un mare pericol pentru ceilalți. Această minciună care se spune jurnaliștilor că sunt prieten cu Viktor Orban - e singurul premier din Europa cu care n-am avut întâlnire bilaterală. Ideea e că o văd ca un mare pericol pentru solidaritea UE și a NATO.
Klaus Ihannis: Voi fi în primul rând omul românilor, în al doilea rând președintele care duce România spre Occident și în al treilea rând președintele care vrea parteneriat și cu NATO și cu SUA și cu UE, vreau aceste lucruri pentru țara mea, nu pentru mine.
Victor Ponta: Îmi doresc și eu să fac ce face SUA, UE şi guvernul Germaniei, de ce să nu fac ce fac ei? Nu mă lasă dl. Meleşcanu să duc România în China.
Despre Republica Moldova
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Relaţia cu Republica Moldova este una absolut specială. Cu acest lucru sunt de acord ambii candidaţi la Preşedinţie. Klaus Iohannis şi Victor Ponta vorbesc, în egală măsură, despre importanţa parcursului european al Moldovei şi despre rolul pe care România trebuie să îl joace aici.
Victor Ponta: Nu le spun celor din jur ce să facă. Pot să fac altceva. Am pus foarte mare accent pe relația nu doar sentimentală, ci și pragmatică cu Moldova. Dincolo de întâlnirile cu oamenii politici, în 27 aug 2013 am început gazoductul Iași-Ungheni, în 27 august 2014 l-am terminat. Am cumpărat 1700 de microbuze pentru școlile din România, am cumpărat și pentru Moldova, am finanţat teatrul din Bucureşti, l-am finanțat și pe cel din Cahul. Lucruri concrete care au făcut ca sondajele să arate că România e cel mai bun prieten.
Klaus Iohannis: Între România și Moldova există o relație unică în Europa. Nu există altă situație unde două state au limbă comună, istorie comună, aspirație comună. Această relație specială trebuie cultivată și amplificată mai ales de noi fiindcă suntem țara mai mare, membră în UE, și ei vor să devină, avem obligația istorică să-i sprijinim cu tot ce putem.„
Despre mândia de a fi român
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Criticile din afară - o altă chestiune asupra căreia cei doi finalişti au păreri diferite. Pentru Victor Ponta, lucrurile sunt clare: să nu ne mai certe atât Occidentul! O atitudine care i se pare cel puţin exagerată contracandidatului său, Klaus Iohannis.[
Victor Ponta: De la PPE, și în 2012 și în 2013 se adresează nouă românilor- nu aveți voie să faceți aia, aia nu, o să vă spunem în MCV, mi se pare un fel de parti-pris, această atitudine trebuie redusă din partea celor de la PPE, este manisfestat din 2012 incoace în mod constant, un tip de agresivitate care din punct de vedere al multor români este ofensatoare. Inevitabil, într-o campanie electorală, când ții partea cuiva, e greu să fii obiectiv, nu poți să fii și arbitru și suporter al unei echipe, eu sunt convins că niciodată în relațiile cu oameni politici din Polonia sau Ungaria, domnii de la PPE nu se adresează atat de ofensator, este un lucru de îndreptat.
Klaus Iohannis: Vedem un premier Ponta care când se spune ceva de Bruxelles, e ofuscat, se supără, adică cum vin aia să ne spună nouă ce să facem? Fu vorba de o vizită a presedintelui PPE în România, nu a zis dl. Daul nimic de dl. Ponta, nu a fost vorba de nicio chestiune....se trezește dl Ponta vorbind la televizor că aia din PPE să nu mai vină să dea indicaţii. Păi nu vă supărați, cine e acest Ponta de are o abordare antieuropeană?
Victor Ponta: Cer mai mult respect, părerea mea este că este o reminiscență a epocilor fanariote, când dacă voiai să schimbi un conducător te duceai la Stambul, sultanul îl chema, îi tăia capul și te punea pe tine. Ar trebui doar să avem un pic mai multă conșiință a faptului ca suntem cetateni europeni egali, nu de rangul doi.
Klaus Iohannis: Avem un premier foarte deranjat dacă cineva din Europa îl critică, același premier care nu-i foarte lămurit ca trebuie să ne spuna americanii ce sa facem. Se duce în China, covor roșu și se apucă și spune cu voce tare că el felicită marele Partid Comunist chinez. Eu nu vreau un președinte care laudă Partidul Comunist chinez, ci democrația vest-europeană.
Victor Ponta: E un gen de mesaj transmis în ultimii 10 ani - trebuie să vină americanii să facă ordine, pentru că noi nu putem, să vină europenii să ne conducă, pentru că nu putem. Avem foarte mult de învățat de la americani și europeni, dar nu doar din afară vin lucrurile bune. Faptul că ești român nu e un dezavantaj în România.
„Ce fel de președinte promit că voi fi”
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Dezbinarea, radicalizarea taberelor pro şi contra - acesta este unul dintre marile reproşuri care i se aduc lui Traian Băsescu după cei 10 ani pe care i-a petrcut la Cotroceni. Şi impune, aproape firesc, un anume fel de promisiune a finaliştilor în legătură cu felul în care ei vor îndeplini funcţia, dacă o vor obşine la vot. Ce fel de preşedinţi promit că vor fi Klaus Iohannis şi Victor Ponta în epoca post-Băsescu:
Victor Ponta: Am anuntat premierul – dacă voi ajunge președinte -, am anunțat un consilier, trebuie o echipă.
Klaus Iohannis: În orice organizație și întotdeauna se caută oameni capabili, performanți care să conducă. Tot timpul se caută oameni buni, și în politică, și în firmele private. Intotdeauna sunt prea puțini.
Victor Ponta: O să anunț lucruri pe care vreau să le fac. Realitatea este că dacă vrei să fii în secolul 21 preşedintele unei țări, ai nevoie de o echipă și sunt încă la vârsta la care primesc sfaturi.
Klaus Iohannis: În repetate rânduri când a fost vorba de a aduce pe cineva să conducă mi-a
arătat mie că sunt apreciat și ca politician și ca manager.
Despre negocierile pentru turul al doilea
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. La început, au fost 14. Doar doi au intrat în finală. Către cine îşi vor îndruma alegătorii cei 12 ieşit din cursă după primul tur - aceasta a fost dominanta primelor zile de după 2 noiembrie. Klaus Iohannis a fost categoric: voturile oamenilor nu se negociază, se câştigă. A câştigat şi susţinerea Monicăi Macovei. Victor Ponta i-a adus alături de el, în mod oficial, pe Călin Popescu Tăriceanu, Corneliu Vadim Tudor, Dan Diaconescu, Teodor Meleşcanu. Acestea sunt numele cele mai sonore în spatele cărora se adună un procent semnificativ din primul tur. Victor Ponta şi Klaus Iohannis, despre negocierea susţinerii pentru turul II:
Victor Ponta: Nu am purtat niciun fel de negocieri. Nici nu cred că vom purta.
Klaus Iohannis: Este un semnal foarte bun dacă un politician de clasa d-nei Macovei a fost convins de candidatura mea și de programul meu.
Victor Ponta: Eu le respect pe cele două candidate și îi respect pe toți cei care le-au votat și nu cred că o să obțin niciun vot de la ei. Am explicat cum văd eu funcția de preşedinte, sunt obligat față de toți românii.
Klaus Iohannis: Eu sincer sunt bucuros că dna. Macovei a adus pe tapet aceste teme – statul de drept, independența justiției. E ele se găsesc în programul meu cu care m-am prezentat în fața electoratului.
Victor Ponta: Nu e vorba de negociere, am spus clar: orice candidat care nu a intrat în turul doi sau alegătorii care vor să mă sprijine, eu în primul rând spun da, mi se pare onorant orice vot al unui cetățean român, pentru că preşedintele României este obligat prin Constițuie să fie preşedintele tuturor.
Klaus Iohannis. Nu am avut niciun fel de negociere. Dacă dna. Macovei a văzut că sunt candidatul care dorește aceleași lucruri, care vine cu un program serios, așa trebuie făcută o politică transparentă și curată, nu cu tot felul de negocieri prin spatele ușilor închise și să iasă niște grozăvii ca acea combinație PSD și PRM care e jenantă, jignitoare pentru electoratul român.
Despre contracandidat
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Un alt moment interesant la Digi24 a fost provocarea: „descrieţi adversarul”. Ce spun Victor Ponta şi Klaus Iohannis unul despre celălalt.
Victor Ponta: Dl. Iohannis este doar un continuator, cu voie sau fără voie, al regimului Băsescu. Am o fotografie pe telefon, de la lansarea recentă. Luați chipul dl. Iohannis și-l puneți pe al domnului Băsescu și e anul 2012, suspendarea. Eu cred că e un primar bun de Sibiu, dacă va ajunge preşedintele romaniei va rămâne tot Băsescu preşedintele României. Cei care l-au susținut pe Traian Băsescu și îl susțin pe Iohannis i-au găsit o singură calitate, că e neamţ.
Klaus Iohannis: Celălalt e Ponta. Ca premier a dat chix, a condus un guvern ineficient, a băgat România în recesiune. Se termină anul, nu avem buget pe 2015, doar promisiuni cât cuprinde, doar pomeni electorale. Nu avem nicio idee cum va fi 2015. Ce să așteptăm de la cineva care profesional nu a făcut mare lucru? A! Ceva notabil a facut, o lucrare de doctorat! Și sunt mulți care afirmă că este un plagiat, adică a copiat pur și simplu, o copiuță. Deci, un procuror cu o copiuță.
Victor Ponta (întrebat dacă Klaus Iohannis e român): Bineînțeles. Dacă spun asta, stric campania care spune că e neamţ, că noi nu știm să facem lucrurile bine.
Îndemn la vot
ALEGERI PREZIDENȚIALE 2014. Victor Ponta şi Klaus Iohannis au ajuns la finalul unui maraton electoral cu siguranță epuizant. Miza e uriașă: România închide un capitol din istoria sa recentă. Acum, mingea e în terenul celor peste 18 milioane de români pe care ambii candidați îi cheamă duminică la vot.
Klaus Iohannis: Un singur om schimbă lumea dacă știe ce vrea pentru oameni.
Victor Ponta: Povestea asta mesianică, în care vine un singur om, nu contează cine e în jurul lui, și le rezolvă pe toate - a pierit acest mit odată cu sfârșitul mandatului lui Băsescu, care era un factotum. S-a dovedit, din punctul meu de vedere, un eşec total.
Klaus Iohannis: Sunt 47% din votanți care nu s-au dus la vot. Păi, fraților, ce așteptați? Poftiți la vot! E destinul vostru, faceți România altfel, transformați România într-una a respectului, a prosperității. Ține de un vot. E vorba de o jumătate de oră pentru viitorul nostru, al tuturor.
Victor Ponta: Nu fac niciodată treaba singur, pentru că nu îmi propun să fac nimic singur, am anunțat premierul, cel pe care îl voi propune, am anunțat un consilier, o să anunț lucruri pe care o să le fac, realitatea este ceva dacă vrei să fii în secolul 21 preşedintele unei țări, îți trebuie o echipă.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
