Cioloş: Multe partide fac aceleași promisiuni de acum 4 sau 8 ani

Politicienii români fac promisiuni salariale nerealiste înainte de alegerile parlamentare din 11 decembrie, pentru a alimenta populismul şi a afecta măsura în care alegătorii înţeleg necesitatea unei reforme, a avertizat marţi premierul Dacian Cioloş, într-un interviu pentru Reuters.

„Multe dintre partide fac aproximativ aceleaşi propuneri economice şi promisiuni pe care le-au făcut şi în urmă cu patru, opt ani şi nu le-au pus în aplicare”, a spus şeful Guvernului. „Este clar că sunt propuneri nerealiste, care vizează să atragă atenţia şi voturile oamenilor”, a adăugat el în interviul citat de News.ro.

„În viitor, partidele trebuie să facă mai multe pentru a consolida încrederea (alegătorilor – n.r.) care vor ca societatea românească şi instituţiile să se reformeze”, a declarat Cioloş pentru Reuters.

El a subliniat că până şi românii din zonele sărace, care sunt mai sensibili la promisiunile sociale şi legate de salarii, vor o administraţie mai bună. Cioloş a insistat că legea salariilor pregătită de Guvernul său este singura variantă care nu va pune presiune asupra deficitului bugetar.

„Am spus că vom prezenta o propunere realistă, nu halucinogenă, pentru că românilor le-au fost oferite astfel de halucinogene în campaniile precedente”, a explicat şeful Guvernului.

El a pledat şi ca următorul cabinet să se concentreze pe reformarea unei administraţii publice intens politizate şi ineficiente, să implementeze strategii pentru a împiedica medicii să emigreze şi pentru a-i încuraja pe aceştia din urmă, dar şi pe profesori, să se angajeze în regiuni sărace.

Cioloş a mai anunţat şi că Guvernul său a pus la punct documentaţia necesară pentru a lista la Bursă, încă din prima jumătate a anului 2017, a unor pachete minoritare de acţiuni ale unor companii energetice şi de transport, printre care Hidroelectrica şi aeroporturile din Bucureşti.

De asemenea, prim-ministrul a estimat că este puţin probabil ca deficitul bugetar din 2016 să ajungă la 2,9% din PIB, cât a fost estimat, dar a admis că va depăşit2% din PIB, în funcţie de plăţile pentru proiecte făcute la sfârşitul anului.

Reuters scrie că, în anul cât a fost premier, Cioloş şi Guvernul său au îmbunătăţit transparenţa cheltuielilor publice, au început să implementeze o strategie ce ar urma să scoată cel puţin 580.000 de oameni din sărăcie pe parcursul a patru ani şi au luat măsuri pentru a spori mobilitatea forţei de muncă, inclusiv prin acordarea de bonusuri finanţate de UE pentru cei dispuşi să se mute pentru un loc de muncă.

Agenţia internaţională de presă atrage atenţia că România, al doilea cel mai sărac stat din UE, trebuie să investească în infrastructură – cea mai puţin dezvoltată din blocul comunitar -, în timp ce alegătorii vor creşterea salariilor.

Reuters aminteşte că PSD, care conduce în sondaje, dar într-o anumită măsură şi PNL, au promis reduceri de taxe şi creşteri de salarii.

PSD este creditat cu circa 40% din intenţiile de vot, dar fără o majoritate clară ar putea pierde şansa de a forma un Guvern, dacă va fi formată o coaliţie mai puternică, estimează agenţia, care precizează, însă, că rata de participare la alegeri a scăzut în ultima perioadă sub 50%, pentru că mulţi români întorc spatele unei clase politice pe care o percep drept coruptă.

Cioloş a ajuns la putere în noiembrie 2015, după ce protestele de stradă izbucnite în urma incendiului de la clubul Colectiv au dus la demisia Guvernului de stânga.

Cabinetul său a condus un an, dar două dintre partidele înscrise în cursa pentru legislative, PNL şi Uniunea Salvaţi România (USR), îl susţin pentru un nou mandat pe Cioloş.

Înainte de a demisiona, Guvernul PSD a pus capăt la ani de măsuri de austeritate, reducând taxele şi crescând salariile în sectorul public, aminteşte Reuters.