Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a publicat în consultare publică un proiect de Hotărâre care reglementează modul în care se va face publicitate electorală la alegerile prezidențiale din mai. Proiectul se aplică doar în cazul materialelor electorale plătite, deși acest lucru nu este menționat clar, însă nu rezolva problema campaniilor mascate derulate în mediul online, după cum arată o expertă consultată de Digi24.ro.
Hotărârea publicată joi în transparență decizională de AEP completează o Ordonanță de Urgență aprobată de Guvern la începutul anului și care vizează organizarea alegerilor prezidențiale din luna mai. Proiectul poate fi consultat aici.
În acest context, Digi24.ro a stat de vorbă cu Mădălina Voinea, expert în monitorizarea dezinformării și a campaniilor electorale din mediul online și reprezentant al think-thank-ului Expert Forum.
„Se referă strict la publicitatea politică plătită”
„Ce face această Hotărâre este că încearcă să repare din ce s-a întâmplat în Ordonanță. Mai exact, lămurește cadrul în care se desfășoară această Hotărâre. Cadrul este Regulamentul pentru transparență politică, care va fi implementat din octombrie 2025”, a subliniat analista Expert Forum.
Ordonanța de Urgență de la începutul anului a fost criticată de societatea civilă pentru că nu făcea o distincție clară între publicitatea electorală și simple postări pe rețelele de socializare ale cetățenilor.
Asta a dus la situația în care votanții lui Călin Georgescu s-au speriat că vor fi amendați dacă vor publica mesaje pe rețelele de socializare în care să-și arate susținerea față de acesta și au început să inunde rețele de socializare cu expresia „Curățenie Generală”.
CITEȘTE MAI MULTE AICI: „Votăm Curățenie Generală”. Metoda prin care susținătorii lui Călin Georgescu vor să evite noile reguli electorale impuse de Guvern
„Definind conform regulamentului, atunci te referi strict la publicitate politică plătită, singurul lucru la care se referă regulamentul și singurul lucru la care se referă AEP, nu comunicarea organică despre politicieni”, a subliniat Mădălina Voinea.
Nu există, însă, o mențiune clară care să facă diferența între postările unor simpli cetățeni care susțin un anumit candidat și publicitatea electorală, după cum arată și Mădălina Voinea.
Hotărârea clarifică, de exemplu, „comunicările care se înscriu în limitele activității jurnalistice de informare a publicului”, comunicări pe care nu le percepe drept „materiale publicitare politice”.
Problema pe care nu o rezolvă
Experta cu care Digi24.ro a stat de vorbă evidențiază, însă, altă problemă.
„Care e scopul pentru care dăm aceste Hotărâri despre cum monitorizăm digital? Să nu mai ai campanii mascate, imense, cu fabrici de conturi care să promoveze un candidat”, arată Mădălina Voinea.
În alegerile prezidențiale din 2024, anulate între timp, au existat scandaluri legate de ferme de boți sau de campanii pe rețelele de socializare mascate în numele unor candidați (cum ar fi Călin Georgescu).
Hotărârea AEP tratează acest aspect la Articolul 8:
- „Plângerile privind acțiunile de promovare, distribuire sau postare a materialelor publicitare politice, prin mijloace sau tehnici cu scop manipulator, precum utilizarea de conturi false create în mediul online, dezvoltarea unor rețele de conturi automatizate, parțial automatizate sau neautomatizate, simularea interacțiunilor, coordonarea creării și/sau promovarea de conținut neautentic/fals sau asumarea în mod înșelător a identității unui actor politic sau a unei entități independente, se soluționează prin decizii ale birourilor electorale”, este Articolul 8.
Experta cu care Digi24.ro a stat de vorbă arată, astfel, că problema din mediul online sunt „campaniile de manipulare care nu sunt detectate de instituții și nu sunt sancționate în colaborare cu rețelele de socializare”.
„Nouă nu ne este clar cine a plătit campania lui Georgescu și acum lăsăm la latitudinea BEC să soluționeze niște lucruri legate de capacitatea digitală. E foarte greu. Va fi foarte greu să strângi dovezi ale unor rețele de conturi automatizate și să le demonstrezi ca BEC să ia decizii. Din punctul meu de vedere, nu există această capacitate de monitorizare. Implementarea va fi utopică”, a subliniat Mădălina Voinea.
Ce conține Hotărârea
Hotărârea reglementează, însă, modul în care ar trebui să arate publicitatea electorală în timpul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025. Campania va începe cu o lună înainte de 4 mai 2025, data primului tur.
Concret, potrivit documentului publicat în transparență decizională, un „material publicitar politic” trebuie să „îndeplinească, în mod cumulativ, următoarele condiții”:
- a) să fie pregătit, editat, prelucrat, plasat, promovat, publicat, distribuit și/sau difuzat în campania electorală de către un actor politic;
- b) să fie un material scris, tipărit, audio, video sau o imagine, indiferent de mediul de diseminare;
- c) să îndemne alegătorii în mod direct sau indirect să aleagă sau să nu aleagă, să voteze sau să nu voteze un candidat independent sau un candidat al unui partid politic, alianțe politice, organizații a cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale sau al unei alianțele electorale, clar identificat.
Totodată, materialele electorale publicitare mai trebuie să conțină:
- a) o indicaţie privind faptul că reprezintă un material publicitar politic;
- b) candidatul sau formațiunea politică la cererea căreia sau în numele căreia este pregătit, plasat, promovat, publicat, distribuit sau difuzat materialul publicitar politic, respectiv numele și adresa de e-mail, precum și adresa poştală a candidatului, atunci când aceasta este publică, sau adresa sediului, în cazul formațiunilor politice;
- c) o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unor tehnici de vizare a unui public-ţintă sau de distribuire a materialelor publicitare, în sensul art. 3 pct. 11 şi 12 din Regulamentul (UE) 2024/900 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 martie 2024 privind transparența și vizarea unui public-țintă în publicitatea politică, atunci când este cazul;
- d) o menţiune că sumele cheltuite pentru pregătirea, plasarea, promovarea, publicarea, distribuirea sau difuzarea materialului publicitar politic provin exclusiv din sursele permise de Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
- e) după caz, o menţiune că materialul publicitar politic a făcut obiectul unei promovări electorale sau al unei promovări electorale plătite;
- f) codul unic de identificare al mandatarului financiar înregistrat la Autoritatea Electorală Permanentă conform art. 34 alin. (13) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Proiectul rămâne în consultare publică până pe 21 februarie.
