Biserica în timpul prigoanei comuniste. Imagini de la prima translare, procedura care a permis păstrarea unor monumente
Digi24 vă prezintă imagini document de la prima translare, procedura revoluţionară care a permis păstrarea unor monumente condamnate la moarte de Nicolae Ceauşescu.
4 martie 1977: România este zguduită de un seism cu magnitudinea de 7,2 pe scara Richter. Bilanţul este tragic: peste 1.500 de persoane şi-au pierdut viaţa, dintre care 1.400 doar în Bucureşti. 35 de mii de familii au rămas fără adăpost, iar zeci de mii de clădiri s-au prăbuşit.
În martie 1977, românii nu ştiau că Nicolae Ceauşescu avea să se folosească de pagubele produse de seism ca să-şi îndeplinească un vis periculos: acela de a oferi României Socialiste un nou Bucureşti, în stil realist socialist.
În timp ce românii încă mai căutau printre dărâmături, în ziua de 22 martie 1977, Nicolae Ceauşescu a convocat marea şedinţă de reconstrucţie şi sistematizare a Bucureştiului. Marele Cârmaci visa deja la construcţii faraonice.
Imagini document. 1982 – mutarea Bisericii Schitul Maicilor în șase luni
A urmat un adevărat atac declanşat de cuplul Ceauşescu împotriva culturii, a patrimoniului şi a credinţei poporului român. Timp de 10 ani, între 1977 si 1987 au fost rase de pe faţa pământului sute de monumente istorice.
Memoria, istoria, reperele şi identitatea poporului au fost făcute praf. Lăcaşurile de cult au devenit ţinta şi duşmanul declarat al regimului ateu.
După sute de ani de existenţă, după ce au trecut prin cutremure, năvăliri şi incendii, pur şi simplu au fost transformate în moloz zeci de lăcaşuri sfinte.
Părintele Gelu Bogdan a fost preotul paroh al bisericii Sfânta Vineri Herasca, ctitorită în anul 1654 de Matei Basarab. Îşi aminteşte şi astăzi momentul dramatic al demolării bisericii, în iunie 1987.
400 de ani de frumuseţe şi de istorie au fost sacrificaţi… pentru un bloc. Decizia i-a aparţinut Elenei Ceauşescu, în urma unei vizite de lucru pe teren, împreună cu demnitarul comunist, prim-vice-premierul de atunci, Ion Dincă.
Au existat însă şi constructori care s-au gândit cum să ferească bisericile din calea buldozerelor.
Inginerul Eugeniu Iordăchescu este românul care a salvat de la demolare 12 lăcaşuri de cult. Prin procedeul translării, inginerul a venit cu o idee revoluţionară: să pună clădirile pe roţi. Aşa a ajuns inginerul la Mânăstirea Schitul Maicilor.
„Parcă Dumnezeu mi-a dus paşii către această direcţie. Când am intrat pe poartă şi am văzut, m-a pocnit aşa o surpriză de frumuseţea ei, de cum arăta, curată, flori, verdeaţă, un moment de linişte sufletească într-adevăr îţi dădea. Şi de aici a început toată frământarea mea. Cum aş putea s-o salvez?”, povesteşte inginerul Eugeniu Iordăchescu.
Mânăstirea era înconjurată de chilii în care locuiau măicuţele şi de ateliere de producţie de obiecte de cult ale Patriarhiei.
„Lucrau în aur, lucrau în argint, făceau icoane, icoane de pictori foarte reuşiţi”, spune Eugeniu Iordăchescu.
Pentru el, translarea mânăstirii Schitul Maicilor şi salvarea ei de la demolare a fost doar începutul. Tehnologia sa de translare a permis ca alte 11 biserici din Bucureşti să fie mutate de pe amplasamentul lor şi ascunse, în spatele blocurilor comuniste.
Cuplul Ceauşescu nu ar fi reusit să distrugă 7 kilometri pătraţi din întinderea Bucureştiului dacă nu ar fi avut alături o întreagă armată de arhitecţi, de activişti de partid şi de securişti, dornici să-l aprobe.
Până la urmă, Micul Paris a devenit un oraş pe gustul cuplului Ceauşescu. Un oraş înregimentat, cenuşiu şi golit de istoria lui străveche. Până în anul 1989, în întreaga Românie, cel puţin 29 de oraşe au fost distruse şi reconstruite în proportie de 85-90%.
După 25 de ani de la căderea comunismului, construcţiile Marelui Arhitect sunt încă trainice, vii, la vedere, în timp ce bisericile mutate rămân ascunse după blocuri. Paradoxal, de parcă am fi vrut să ne luam într-un fel revanşa, astăzi, România este ţara care are numai 4.700 de şcoli generale, 425 de spitale şi.... 18.300 de biserici.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
