Basarabia, un alt nume al Țării Românești
Prima chestiune enigmatică în legătură cu teritoriul dintre Prut şi Nistru este chiar numele. În jurul anului 1400, numele de Basarabia desemna Ţara Românească, adică ţara dinastiei Basarabilor.
Peste două secole, slăbirea Imperiului Otoman, expansiunea Rusiei și pretențiile Austriei duc la războaie austriaco-ruso-turce, purtate în Principatele Române și soldate inclusiv cu pierderi teritoriale. Astfel, în 1774, habsburgii anexează Bucovina.
Iar în 1790, Rusia învingătoare în faţa Turciei, preia cetatea Ismail, aflată la 80 de kilometri de vărsarea Dunării prin braţul Chilia.
În 1812, după sase ani de război ruso-turc, interpretarea numelui de Basarabia devine crucială. Folosindu-se de corupţie, dar şi de ignoranţa co-negociatorilor francezi, ruşii victorioși le-au spus tuturor că Basarabia nu se limitează la gurile Dunării si că s-ar întinde mult în nord.
Aşa apare gubernia ţaristă Basarabia, cu administraţie şi scoli în limba rusă, pentru mai bine de o sută de ani.
Acest nume, folosit şi pentru a desemna provincia ca parte a României Mari, este evitat însă în timpul perioadei sovietice.
„Basarabia este cea care, din punct de vedere istoric, este dată uitării, o dată din respect sau conivenţă cu istoriografia sovietică. Pe de altă parte, pentru că, la rândul lor, istoricii români au considerat că este un nume mult prea rusesc, creat de regimul ţarist, nepotrivit pentru a defini acest teritoriu”, explică Petre Guran, directorul Institutului Cultural de la Chişinău.
După 1940 şi mai ales după 1944, URSS a impus locuitorilor să-și spună moldoveni. Schimbarea identităţii din român în moldovean a fost privită de foarte mulţi ca o nedreptate mai ales că deseori venea la pachet cu deportarea sau arestul.
În paralel, literele chirilice care au înlocuit în manuale alfabetul latin au sporit impresia că limba vorbita in Basarabia este diferită de limba română:
„Alfabetul rusesc, manualele erau toate în limba moldovenească, pentru că s-a închis vorba despre limba română și că noi vorbim limba moldovenească”, spune Veronica Gărbălau, o supravieţuitoare a Gulagului.
Dar represiunea comunistă din Basarabia nu a avut numai o componentă etnică, ci şi socială. Erau persecutaţi chiaburii, preoţii și orice fel de membri ai elitelor profesionale sau politice.
„M-au scos, țin minte, în clasa a șaptea, să povestesc despre lichidarea clasei burgheze în timpul sovietic. Era un obiect, Constituția Uniunii Sovietice. Eu am înțeles că vor să-și bată joc de emine. Adica eu să spun despre mine că m-au lichidat ca și clasă burgheză și am spus că nu știu lecția și mi-a pus nota 2”, își amintește Vasile Jomiru, una dintre victimele represiunii comuniste.
Mulţi basarabeni regretă că proiectele culturale intre București și Chișinău sunt puţine şi inconsecvent finanţate. Românii sunt atrași de perspectivele europene ale țării. În egala măsură cu rușii sau ucrainienii.
„Noi suntem mult mai deschişi, tineretul este altul, avem o deschidere enormă, uşile s-au deschis, ferestrele s-au deschis, sunt mulţi tineri care au plecat peste hotare la învăţătură. Asta e foarte mult. Noi putem pleca, nu stăm închiși. Nu mai putem fi atât de miopi, să stăm închiși. Și să fii așa spălat pe creier, în fiecare zi, nu e bine”, spune Vitalie Drucek, regizor de teatru.
Dincolo de toate, Europa Occidentală are de plătit Basarabiei şi nu numai ei o datorie veche. După cel de-al Doilea Război Mondial, continentul a fost divizat de Cortina de Fier, iar în spatele ei şi mai ales în spaţiul fostei Uniuni Sovietice, s-au petrecut atrocităţi inimaginabile.
Supravieţuitorii Gulagului se întreabă şi astăzi de ce nazismul este interzis, iar comunismul nu.
Cât despre o eventuală unire a Republicii Moldova cu România, faptul pare destul de îndepărtat. Lumea a uitat că, în urmă cu 95 de ani, Sfatul Ţării de la Chişinău cerea unirea cu regatul României.
Astăzi, sentimentele unioniste se exprimă, cel mai adesea, doar prin graffiti.
Începând de luni, 18 noiembrie, Digi24 va difuza campania „Vin din Basarabia”. Este o campanie care precede parafarea de către Republica Moldova a Tratatului de liber-schimb cu Uniunea Europeană, eveniment care va avea loc în perioada 28-29 noiembrie, la Vilnius, unde corespondenții Digi24 vor fi prezenți.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
