Ape sufocate de tone de gunoaie. Explicațiile autorităților
Lipsa de educaţie şi nepăsarea, nesancţionate de autorităţi au transformat multe locuri din ţară în gropi de gunoi. Localnici şi turişti aruncă tot felul de resturi pe unde apucă, fără să le pese că distrug natura sau că îşi pun sănătatea în pericol. Cei care trebuie să ia măsuri nu o fac şi au o sumedenie de explicaţii: legea nu le permite să îi amendeze pe vinovaţi sau nu ştiu cine sunt, ori că sancţiunile nu au avut nici un efect.
Defileul Crişului, județul Bihor. Cât este vara de lungă, apele iuți ale râului poartă bărcile printr-un decor natural căutat de mulți turişti. Dar toamna, peisajul de vis se transformă într-unul apocaliptic atunci când vegetația bogată se usucă şi lasă la vedere malurile acoperite de tone de gunoaie. Vinovați sunt localnicii care aruncă acolo resturile de tot, în loc să încheie contracte cu firme de salubritate.
„La ora actuală sunt 1526 de contracte. Pe gospodărie se fac contractele. Rămâne cam 10 % descoperit”, a explicat responsabilul cu problemele de mediu din Vadu Crișului, Alexandru Halasz.
Deşi ar putea, nimeni de la primăriile din zonă nu îi sancționează pe cei care aruncă mizeria unde au chef.
„Localnici care nu mai au cultură pentru a depozita în spaţiu special amenajat. Nu am dat amenzi, este foarte greu de depistat dacă cineva aruncă 10 flacoane sau un flacon”, a spus primarul comunei Șuncuiuș, Doru Gabor.
Nu doar în această zonă sunt probleme. În urma unui control făcut în vară pe 40 de cursuri de apă din Bihor, comisarii Gărzii de Mediu au descoperit zece asemenea depozite ilegale de deşeuri. Nu au dat însă decât o amendă. Sancţiunea a fost cea maximă, de 100.000 de lei, după ce o primărie a acoperit cu buldozerul gunoaiele aruncate în Parcul Natural Apuseni.
„Garda Națională de Mediu a impus ca măsură salubrizarea zonelor în care au fost identificate depozitări ilegale sau necorespunzătoare, urmând ca ulterior aceste măsuri să fie verificate”, a precizat purtătoarea de cuvânt a Gărzii de Mediu Bihor, Monica Mihaela Crișan.
Gunoaiele care dospesc şi otrăvesc aerul sufocă şi multe localități din Dolj. Un exemplu este la marginea comunei Teasc. Peturi, cartoane, încălțăminte uzată, haine şi saci cu moloz sunt împrăştiate peste tot pe marginea unei bălți. În parte, vinovați sunt chiar localnicii, care arată însă acuzator spre primărie.
Ce-i drept, nici nu le-a fost oferită o alternativă civilizată de colectare a resturilor. Primăria nu a făcut altceva decât să sape o groapă la marginea comunei şi să aştepte o soluţie de la Consiliul Judeţean.
„La nivelul comunei Teasc nu există un contract cu nicio firmă de salubritate. Se aşteaptă ca pe un masterplan, la nivelul Consiliului Judeţean, ca să facă acest contract. Până la acea dată, oamenii vor arunca gunoaiele fiecare pe unde apucă la acest moment”, a spus primarul comunei Teasc, Nițu Marin.
Soluţia Consiliului denumită pompos „Masterplanul de management al deşeurilor” este departe să fie gata.
„Au fost probleme de ordin instituţional, care între timp s-au rezolvat şi au durat şi acestea, s-au rezolvat aceste probleme. În prezent, cea mai mare problemă a întârzierii la contractare au fost licitaţiile, contestaţiile, formulate de firme, am avut o licitaţie care a durat şi trei ani”, a explicat directorul executiv al Asociației de Deșeuri din Dolj, Adela Plăcintescu
Garda de Mediu, care ar putea să sancționeze şi oameni şi instituții pentru munții de gunoaie, face controale, dar nu dă amenzi.
„Primarii spun aşa: Domnule de la Garda de Mediu, masterplanul ăsta pe noi ne-a pus undeva la zid că noi nu putem să găsim operator de salubrizare”, a spus directorul Gărzii de Mediu din Dolj, Gheorghe Călinoiu.
Din 111 oraşe plus comune doljene, doar 20 au contracte cu firme de salubritate.
Nici când există contract cu firme specializate şi au în folosinţă gratuită tomberoane pentru colectarea gunoiului, oamenii nu par să poată renunţa la proastele obiceiuri. În comuna Moroeni-Dâmboviţa, albiile părâului Ialomicioara şi ale râului Ialomiţa sunt înecate în gunoaie. Deşeuri menajere, resturi de mobilier, aparate electrocasnice vechi, leşurile de animale şi flacoane din plastic transformă zona de la marginea Parcului Natural Bucegi în groapă de gunoi.
Primăria a încheiat un contract cu o firmă de salubritate, pentru ridicarea organizată a deşeurilor, iar oamenii au primit pubele. Degeaba. Nimic nu s-a schimbat. Localnicii dau vina unii pe alții, dar şi pe turişti pentru gunoiul de pe malurile râurilor.
„Lumea s-a-nvăţat să arunce peste tot. Exista înainte, înainte-vreme, o vorbă: cum se strângea gunoi, haideţi să-l ducem la gârlă. Deci gârla era, în in ideea tuturor, acolo trebuie să depozităm toate deşeurile, toate gunoaiele", a explicat viceprimarul din Moroeni, Florian Leotescu.
Singura soluţie rămân acţiunile periodice de ecologizare unde primăria îi cheamă pe beneficiarii venitului minim garantat. În câteva zile însă gunoiul apare din nou în albia râului.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
